Paștele – Sărbătoarea Luminii și a bucuriei Învierii


Paștele este considerată cea mai veche și cea mai importantă sărbătoare creștină. În anul 325, patriarhii Bisericii Creștine au decis ca Paștele să fie sărbătorit întotdeauna în prima duminică după prima lună plină a primăverii. Iată de ce data Sfintei Sărbători se schimbă de la un an la altul.
Deși la fel ca majoritatea sărbătorilor și Paștele are origini creștine, însă de fapt aceasta a fost o sărbătoare păgână.

Istoria sărbătorii Paștelui

Pentru prima dată Paștele a fost sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. În această dată evreii au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura în cartea Exod (Ieșirea) din Vechiul Testament ne oferă instrucțiunile date de Dumnezeu pentru sărbătorirea Paștelor în timpul lui Moise. Evreii din antichitate își aminteau de faptul că Dumnezeu i-a salvat din robia în care se aflau în Egipt. Deși mulți sărbătoresc și astăzi Paștele, majoritatea oamenilor nu mai au în vedere semnificația acestei sărbători. Pentru mulți, Paștele nu mai are nimic de a face cu Domnul Dumnezeu, este doar un prilej de mâncare și băutură. În ceea ce privește creștinii, Dumnezeu a reînnoit legământul făcut cu israeliții, de data aceasta nu printr-un om, (Moise) ci prin Fiul Său, Iisus Mesia. Legământul cel nou nu mai este un legământ făcut doar cu evreii, ci cu toate popoarele, care vor să primească iertarea păcatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. La Cina cea de taină, în noaptea când a fost trădat, înainte de a fi prins și arestat, Domnul Iisus a instituit sărbătoarea Paștelui nou testamental, după porunca ce I-a fost dată de Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca toți creștinii să își amintească de prețul care a fost plătit pentru răscumpărarea noastră din sclavia păcatului.

Simbolurile Pascale

Ouăle roșii – probabil este unul din cele mai cunoscute simboluri ale Paștelui. Oul roșu este simbolul unei noi vieții care ne-a fost dăruită de Mâtuitorul nostru Iisus Hristos. Culoarea roșie, a sângelui și a vieții, este dovada că sacrificiul prin care Iisus s-a dat pe sine pentru rastignire ca omului i s-a oferit posibilitatea sa dobândească viața veșnică. Când doi oameni ciocnesc ouăle in zilele de Paști, spunând „Hristos a Înviat”, e ca si cum s-ar deschide mormântul și are loc ridicarea lui Iisus spre o nouă viață.

Crucea – este simbolul crucificării lui Iisus. In anul 325 î. Hr. a fost decretată drept simbol oficial al creștinismului. În vechile credințe, este un simbol cosmic, reprezentând Soarele, centrul ei fiind mijlocul Universului. Cele patru brațe indicau cele patru puncte cardinale. Crucea nu este numai simbol pascal, dar este utilizată de biserică ca simbol al credinței.

Mielul – Îl simbolizează pe Mântuitorul nostru care s-a jertfit pentru păcatele lumii și a murit pe cruce aidoma unui miel nevinovat. Această jertfire se făcea de către bărbații în joia din săptămâna Patimilor.

Iepurașul – Provine de pe meleagurile germane și este aducătorul de ouă roșii. În perioada precreștină, iepurele era simbolul pământesc al zeiței Eastre, însemnând fertilitatea și renaștera naturii. Mai târziu, germanii au dus cu ei iepurașul pascal în America. De atunci America sărbătorește și ea Paștele.

Măgarul – Crucea albă de pe greaban, măgarul o are grație faptului că L-a adus pe Iisus la Ierusalim în Duminica Floriilor.

Fluturele – Simbolul vieții lui Iisus: omida reprezintă întruparea omenească; coconul este moartea trupească, fluturele simbolizează Învierea.


Tradiții și obiceiuri de Paști

În noaptea de sâmbătă spre duminica Paștelui, cei mai harnici merg la biserică pentru a sfinți bucatele. La întoarcere, intrând în casă cu bucatele sfințite, ei spun „Hristos a Înviat”, iar cei care îi întâmpină le răspund: „Adevărat a Înviat”!
Urmează spălatul ritual din dimineața Învierii. Mama toarnă apă sau agheasmă intr-un vas, punând acolo un ou alb (nevopsit), unul roșu și o monedă. Se zice că oul alb face ca să fim bălăi la față și curați la suflet, oul roșu – adaugă sânge în organismul nostru, iar moneda pentru a ne aduce bani pe tot parcursul anului. Ouăle si moneda trebuie atinse de față, ca ele să-și îndeplinească menirea. Cel ce se spală ultimul din casă (de obicei, cel mai mic) își i-a moneda.
Micul dejun începe printr-un „Hristos a Înviat”, rostit de capul familiei – tata. În trecut, copii sărutau mîina tatălui, a mamei și a celorlalți meseni în vârstă. Apoi, gospodina dă fiecăruia câte o bucată de nafură. În mod tradițional, capul familiei spune „Tatăl Nostru”, taie pasca sfințită și o împarte mesenilor. După pască se ciocnesc și se mănâncă ouă sfințite. Conform tradiției, mai întâi capul familiei ciocnește un ou roșu cu soția sa. Apoi bărbatul curăță de coajă oul ciocnit, îl taie în felii și îl împarte celor prezenți la masă. Se spune că, daca cineva se va rătăci în pădure, va fi de ajuns sa-și amintească cu cine a mâncat împreună oul roșu sfințit la Paști și îndată v-a găsi drumul cel bun.

Din tradițiile pascale ale altor popoare

Fiecare țară și fiecare cultură are propriile obiceiuri și tradiții în legătură cu Paștele. De aceea, într-adevăr, este foarte interesant să aflăm cum sărbătoresc Paștele diferitele popoare ale lumii.

Spre exemplu, în Anglia, oamenii mănâncă de Paște șuncă și, pentru a sărbători Învierea lui Iisus, țin diverse parade, iar bisericile sunt pline de flori. De asemenea, în orașele mai mici au loc concursuri de dans și concursuri de mâncat clătite.

În America, se țin carnavale anuale care sărbătoresc Învierea. De asemenea, copiii joacă tot felul de jocuri tematice de Paște, majoritatea despre și cu ouăle roșii. Spre exemplu, un joc implică ascunderea ouălor de către adulți în diverse părți ale casei sau curții, pentru ca apoi copiii să petreacă ziua căutându-le. Cel ce găsește cele mai multe ouă e desemnat câștigător.

În Norvegia, în schimb, există o tradiție puțin… bizară. Întrucât oamenii cred că de Paște se rezolvă toate crimele și fărădelegile, de obicei, la televizor apar filme cu detectivi, iar ziarele și revistele publică povești ale crimelor nerezolvate.

În Spania, au loc cele mai spectaculoase celebrări. Astfel, pe apele curgătoare apar bărci plutitoare care conțin personajele din povestea Învierii din Biblie

În Bulgaria, oamenii pun la geamuri faină, sare, drojdie și ouă de Paște și, în duminica Paștelui, prepară pâine din aceste ingrediente. Povestea spune că cei ce mănâncă din această pâine vor avea un an fructuos și îmbelșugat.

În Italia, de exemplu, se pune mare accent pe preparatele culinare la Sărbătorile de Paște. Nici de pe mesele lor nu lipsește mielul, dar preparat puțin altfel decât la noi, cu anghinare și piper. În unele zone se servește o pâine coaptă sub formă de coroană și împodobită cu bomboane colorate cu forma oului. De asemenea, se dăruiesc ouă vizitatorilor, care sunt binecuvântate de preot. De obicei, ouăle se păstrează în centrul unei pâini, sub formă de pui sau iepuraș.

În Olanda, Paștele este sărbătorit cu mare fast. Mesele olandezilor sunt decorate cu ouă colorate și flori. Se servește o pâine dulce, umplută cu stafide, numită Paasbrood, un preparat tradițional.

În Germania se obișnuiește să își dăruiască ouă vopsite în diverse motive tradiționale. Pe dealuri se aprind focuri, în seara de Paște, ca și la noi.

Locuitorii Franței nu pun mare preț pe mâncarea servită, ci pe însemnătatea Sărbătorilor de Paște. Așa se face că în toată țara răsună clopotele bisericilor, din vinerea mare, până în ziua de Paști, în semn de respect pentru suferința prin care a trecut Iisus. Se spune că în această perioadă clopotele au plecat spre Roma, de unde se vor întoarce aducând daruri, în special ouă. Atunci când sună clopotele de Paște, copiii ies în stradă pentru a auzi întoarcerea clopotelor.

În Grecia pe de altă parte, există obiceiul ca oamenii să plece de la biserică ținând în mâină lumânarea aprinsă. Se spune că lumina aduce noroc dacă nu se stinge până acasă. În aceste zile se mănâncă o pâine specială, numită “Pâinea lui Iisus”. În centrul ei este marcată o cruce, iar pe margini este decorată cu ornamente sub formă de ouă. Masa de Paște începe duminica după-amiază, prelungindu-se până spre seară.

Cu această ocazie, Filiala „A. Donici” vă dorește Paște Fericit și fie ca Lumina Învierii să vă însoțească pentru tot anul.

A publicat,
I. Sîrbu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.