,,Aventurile baronului Münchhausen” de Rudolf Erich Raspe – 225 de ani de la pariție

Cărți jubiliare 2016

Cartea pe care vreau să v-o prezint se numește ,,Aventurile baronului Münchhausen”, iar anul aventurile-baronului-munchhausenacesta se împlinesc 225 de ani de la pariția ei. Cel care a creat cu adevărat mitul lui Münchhausen a fost Rudolf Erich Raspe. Cartea s-a bucurat de un mare susces.  Rudolf Erich Raspe este cunoscut în special pentru colecția sa de povestiri Aventurile baronului Münchausen, concepută inițial o lucrare satirică cu ținte politice. Lucrarea a fost publicată în limba engleză sub titlul Baron Munchausen’s Narrative of his Marvellous Travels and Campaigns in Russia. La sfârșitul anului 1786, Gottfried August Bürger a publicat o traducere liberă și adăugită a cărții, cu titlul Wunderbare Reisen zu Wasser und zu Lande, Feldzüge und lustige Abentheuer des Freyherrn von Münchhausen. Inspirat din această carte, în 1988 a fost turnat filmul Aventurile Baronului Munchausen. În această carte, pe parcursul a 63 de pagini veți găsi 21 de istorioare. Subiectul și pățaniile fiecăreia este de fapt o mare, mare minciună. Nu te-ai putea gândi că poate fi cineva capabil să povestească așa ceva cu atâta convingere. Dar iată că Baronul nostru nu are nici o teamă: nici aceea de-a fi ridicol nici de-a fi bătăia de joc a celor care ascultă. După primele povestiri, s-a concluzionat că există un personaj mai mincinos ca Pinocchio, de unde se vede că acesta din urmă era etalonul mincinoșilor. ,Aventurile baronului Münchhausen” este un volum absolute extraordunar, ce trebuie cictit cși care se poate dovedi medicamentul pentru moment triste și stresante ale vieții.

Vei găsi în această carte, dragă cititorule, multe dintre istorioarele pline de haz ale baronului Munchhausen. Citește-le și judecă și tu: A existat oare pe lume un mincinos mai mare decât el?

”Bucuriile Sărbătorilor de Paști”

Dragi, cititori!

În fiecare an primăvara, mai devreme sau mai târziu sărbătorim învierea Domnului sau Paştele – atunci când reînvie natura, când se dezleagă apele şi păsările cântă mai vioi. Faptul acesta nu este deloc întâmplător. Paştele are semnificaţii multiple şi profunde.  La Biblioteca „Alexandru Donici” s-a stabilit o frumoasă tradiţie: organizarea unor activităţi, din care copiii şi adulţii, cadrele didactice, doritori să înveţe a încondeia ouă, a coace cozonacul tradiţional de Paşti, a împodobi coşul tradiţional pascal, a pregăti bucate specifice, a aranja o masă de sărbătoare şi altele asemenea. Vă așteptăm în cadrul unor spectacole literar-muzicale, ore de lectură, prezentări de cărti şi expoziţii tematice, discuţii la tema primăverii şi a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Este anotimpul în care şi natura este în plină „înviere”.  Vă prezem câteca cărți pe care ale are biblioteca și alte biblioteci cu tema de Paști în care le puteți găsi pe blogurile bibliotecilor noastre:

DSCN1347

http://bibliotecamironcostin.blogspot.md/2012/04/in-ajunulpastelui.htmlhttp://bibliotecalbaiulia.blogspot.md/#uds-search-resultshttp://bptirgumures.blogspot.md/#uds-search-results

 Vă așteptăm cu drag la bibliotecă!

 

Biserica Duminica Tuturor Sfinților

bis tutu sfitilor1

Biserica Duminica Tuturor sfinților

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe. Aspectul actual al bisericii se compune dintr-un volum circular, încununat de o cupolă, la care este alipită, la vest, prin intermediul unei încăperi mai joase, o clopotniţă înaltă. Partea cilindrică e cea veche şi reprezintă capela cimitirului ortodox fondat pe acest loc în 1814. 

Construcţia capelei a început în 1818, având hramul Sf. Nicolae, ctitor – Elena Matasariţă, planul fiind ales de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. A fost finisată în 1930. Era o clădire care făcea parte din tipul structural al rotondei, caracteristic pentru necropolele construite la cumpăna secolelor XVIII-XIX. Era un edificiu cilindric, înconjurat de o galerie din coloane dorice sub un antablament masiv, acoperit cu
 o cupolă sferică, înălţată pe un tambur înalt, elemente ale clasicismului rus. Sub clădire se află o criptă vastă, care repetă forma circulară a planului, a cărei boltă se sprijină pe un pilon central. Transformată în biserică de parohie, devenise neîncăpătoare şi în 1863 a fost adăugată o clopotniţă şi un spaţiu intermediar. Intervalele dintre coloanele galeriei exterioare au fost construite, rămânând libere vederii doar câte jumătate din grosimea coloanelor, intercalate cu goluri de ferestre şi o uşă. 

Spaţiul fostei galerii exterioare a fost inclus în interiorul bisericii, peretele circular, în scopul integrării, străpuns prin arcade, transformat în piloni care susţin tamburul cupolei. În 1880 a fost alipită clopotniţa în faţa intrării. Clădirea a obţinut un aspect specific bisericilor ruseşti, care erau înălţate în guberniile din sud-estul Rusiei.