Discuție/dezbatere: Chișinău, capitala țării noastre, aniversare

DSCN1858Duminică 17 iulie 2016 este ziua capitaliei care împlinește 580 de ani de la înființare. Cu copii care au vizitat biblioteca noi am dicutat despre Capitala țării noastre, orașul Chișinău, care este centrul principal administrativ, economic, științific și cultural al Republicii Moldova. Așezat pe un loc pitoresc, pe cele șapte coline, Chișinăul produce o impresie plăcută asupra oaspeților și locuitorilor Republicii. Din punct de vedere administrativ Chișinaul este împărțit în cinci sectoare: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana si Rîșcani. Orasul își are simbolistica proprie: stema și drapelul . Aleea Clasicilor din inima Chișinăului este un loc unic de acest fel în întreaga lume. Copii au făcut cunoștință cu expoziția de carte dedicată orașului nostrum. Din expoziție copii au aflat mai multe lucruri din istoria Chișinăului. Din toate discuțiile și informația pe care le-am oferito, copii au aflat că Chișinăul este un oraș european. Bulevarde largi și luminoase, parcuri și scuaruri inundate de verdeață, edificii moderne situate în vecinatatea clădirilor cu elemente ale arhitecturii tradiționale, toate acestea ne prezintă orașul într-un colorit aparte. De remarcat ca Chișinăul este și un oraș foarte ospitalier, care-și ține mereu ușile deschise pentru toți oaspeții Republicii Moldova, de care sântem oricind bucuroși.

Vă așteptăm cu drag la bibliotecă pentru o nouă discuții și dezbateri…

Revistă bibliografică: Meleagul meu — orașul Chișinău!

Chişinău, zidire sfîntă,

Chisinau-Nearshore-AgencyCa a toamnei rază blândă,

Tu doineşti în limba noastră

Tot cu floarea cea albastră.

                               Agnesa Roșca

Pentru prima dată, Chişinăul a fost atestat la 17 iulie 1436, iar a doua menţiune documentară datează din 1466. Anul acesta se împlinesc 580 de ani de la prima atestare documentară a orașului Chișinău, iar pe data de 14 octombrie este sărbătorit hramul orașului. upă cum scrie Andrei Eșanu în lucrarea „Chișinău, file de istorie”, Chişinăul este unul din puţinele oraşe al cărui nume nu a suferit schimbări majore de-a lungul timpului. Unii cercetători spun că denumirea Chişinăului provine de la chisinaucuvântul ucraineanChişeni, ceea ce înseamnă „buzunar”. Potrivit lor, Chişinăul era un centru comercial, unde se adunau negustori ucraineni, armeni, evrei şi moldoveni. O altă teorie spune că cuvântul Chişinău derivă de la Câşla nouă – târla nouă de oi, denumire care vine din prima jumătate a sec. al XlX-lea, pe când în partea de sus a oraşului era o târlă de oi, iar în jurul ei s-ar fi construit încet bazele orașului Chișinău. Alte date spun că numele Chişinău provine de la Keşene, din limba tătărească – capelă pe mormânt, sau Keşen – mănăstire. Această teorie s-ar baza pe un act din 1420, care spune că în Chişinău erau în vremurile de atunci mai multe mănăstiri.

Vă propunem o revistă bibliografică la aniversarea Chișinăului – 580 de ani:

Colesnic, Iurie. Chișinăul nostru necunoscut  / Iurie Colesnic. – Chișinău: Cartier, 2015. – 632 p.

1222-chis_cop_71Te invităm la o plimbare  prin Chișnău de altădată, parcurgând cele 630 de file inedite. O adevărată enciclopedie, o trecere prin ani a Chișinăului, care te va ajuta să descoperi istoria capitaliei țării noastre. În cele 20 de capitole sînt descrise monumentele istorice ale Chișinăului, personalități marcante ale orașului, dar  și fapte culturale impresionante. Fotografiile vechi, răscolite prin arhive, vorbesc de la sine. ”A venit timpul  să vorbim despre  un Chișinău care dispare, iar altul care întârzie  să apară. Nu este pur și simplu o carte, este un microalbum al Chișinăului. Imaginile sânt ferestre  spre trecut și sînt documentele cele mai autentice ale unei realități care a fost”.

Colesnic, Iurie. Chişinăul din inima noastră / Iurie Colesnic – Chișinău : S. n., 2014. – 636 p.

Cartea Chişinăul din inima noastră are un caracter enciclopedic, reflectând aspecte dinchisinaul-din-inima-noastra istoria Basarabiei, personalități care au contribuit la dezvoltarea culturii, au participat la dezvoltarea vieții sociale. Fiecare articol conține fotografii de arhivă. Lucrarea reflectă istoria și cultura orașului Chișinău, fapt pe care îl afirmă și autorul în cuvântul introductiv: „De douăzeci și ceva de ani, de la schimbarea cursului istoriei de la socialismul dezvoltat la capitalismul sălbatic, Chișinăul se află pe linia întâi a dilemei de a fi sau nu a fi un oraș cu trecut istoric. Sunt demolate cartiere întregi din orașul istoric pentru a fi înălțate terenuri de dormit. Am ajuns ca banii să dicteze destinul acestei capitale…”

Colesnic, Iurie. Chișinăul și chișinăuienii / Iurie Colesnic. – Ch. : S. n., 2012. – 600 p.

3_chisinaul-siÎn această carte Chișinăul și chișinăuienii, autorul face referință la arhitectura orașului. Cea mai mare parte a cărții se referă la diverse personalități din Chișinău care au contribuit la dezvoltarea oraşului în mod diferit. Autorul face o diferențiere între personalitățile chișinăuiene în dependență de profil. Astfel, subiectele țin de următoarele aspecte: Fețele Chișinăului de altădată: aici îl găsim pe fotograful I. Kondrațki, imortalizând imagini în anul 1889; Varfolomei – boier; automobilele Sfatului Țării etc. Ambasadorii pe care i-am avut: sunt incluși diplomații basarabeni, printre care Anatolie N. Krupenski, Gheorghe Balș, Ion Pelivan.

Trifan, Călina. Aleea Clasicilor  / Călina Trifan. – Ch. : Arc, 2009. – 86 p.

Lucrarea se referă la ansamblul sculptural Aleea clasicilor literaturii române, amplasat înb29d9-aleeaclasicilor Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt, „inaugurat oficial la 29 aprilie 1958, lucrările de instalare începând mult mai înainte. Ideea ansamblului era însă mai veche, fiind lansată încă în Chișinăul interbelic de sculptorul Alexandru Plămădeală”, afirmă autoarea cărții. Este oferit un scurt istoric al Aleii Clasicilor din orașul Chișinău. Este inclus și planul schematic al Aleii Clasicilor, urmat de descrierea fiecărei personalități – scurtă informație biografică, plus imaginea bustului, bibliografie selectivă și referințe critice. Aleea Clasicilor din inima Chișinăului este un loc unic de acest fel în întreaga lume. Pe parcursul ultimului deceniu Aleea a fost completată cu busturile marilor scriitori — Nichita Stănescu, Octavian Goga, George Coșbuc, George Bacovia, Mihail Sadoveanu, G. Vieru. La finele lucrării sunt prezentați autorii busturilor de pe Aleea Clasicilor: Nikolai Gorionâșev, Lev Averbuh, Lazăr Dubinovschi, Leonid Fitov, Iosif Cheptănaru, Aleksandr Maiko, Vadim Larcenko, Viktor Krakoveak, Dumitru Rusu-Scvorțov, Galina Dubrovin, Alexandra Picunov, Mihai Ecobici ș.a.

Chişinăul în pictură: (peisaje, portrete) — Ch., 2012. — 176 p.

 e2807-ch-in-picturaVolumul “Chişinăul în pictură: peisaje, portrete”, este o carte, în care au fost adunate, în premieră, creaţii de artişti plastici de diferite generaţii şi naţionale, care au lăsat o amprentă incontestabilă în dezvoltarea artei în spaţiul din spre Prut şi Nistru. Oraşul în care trăim întotdeuna a servit ca muză de inspiraţie pentru oamenii de creaţie. Chişinăul este prezentat în opere literare, muzicale (vocale şi instrumentale), în filme (documentare şi artistice) şi, desigur, în arta plastică (pictură, grafică, sculptură). Mini-albumul reflectă diversitatea expresivităţii artistice şi, într-o anumită măsură, trăsăturile specifice ale oraşului şi ale oamenilor care reprezintă gloria lui.

smail_left Vă aşteptăm cu drag la bibliotecă  şi sperăm că aceste cărţi  vă va suscita interesul tuturor celor care sunt pasionați de istoria şi cultura oraşului Chişinău la aniversare – 580 de ani .

Chişinău – 580 de ani: Biserica Sf. Nicolae

1280px-Кишинёв._Церковь_Святого_Николая.Locaşului sfînt i s-a dat denumirea de „SFÎNTUL IERARH NICOLAE” în memoria primului ctitor-felcerul Nicolae Ivanov. Construcţia bisericii începe la 1901, după proiectul arhitectului orăşenesc V.Ţiganco. După moartea ctitorului principal, soţia lui Ecaterina vinde casa cu 5500 ruble şi toată suma a fost transferată pe contul viitoarei biserici. Arhitectura este eclectică în baza arhitecturii ruse. A fost capela spitalului zemstvei, ctitor medicul Ivanov. A fost inclusă între clădirile spitalului care formau frontul perimetral construit al spitalului, orientat spre bulevardul Ștefan cel Mare. Intrarea de onoare are loc din partea străzii, o intrare secundară realizându-se din partea spitalului. Este o biserică cu o structură bazilicală, alcătuită din trei nave, despărțite între ele prin coloane din fontă. Urcarea la cafas și la cota deasupra colateralelor are loc din pronaosul îngust. Deschisă vederii este doar fațada principală, care prin plastica arhitecturală redă structura spațială a bisericii cu un rezalit central, mai înalt, corespunzător navei centrale. Fațada a fost împodobită cu detalii din arhitectura rusă, dintre care cel mai utilizat rămâne motivul kokoșnik-ului sau zakomara. Timpul edificării este pus în valoare prin crearea unui spațiu larg, folosirea unor construcții metalice și a ferestrelor ample, cu partea superioară în segment de cerc.Construcţia edifîciului a fost finisată în luna decembrie 1901. Pe lîngă biserică a fost construit şi a activat mult timp un azil pentru bătrîni, în care sebis nic 1 adăposteau 20 de persoane. Biserica are о combinaţie de di¬verse stiluri, astfel ca fiecare enoriaş să-şi poată găsi alinare sufletească. A fost închisă în anul 1940 în perioada ateismului agresiv. Locaşul sfînt este redeschis în anul 1992, cînd a fost retrocedat Mitropoliei întregii Moldove de către administraţia Institutului de Medicină. Între anii 1992-1999 paroh al acestei bise¬rici a fost protoiereul mitrofor Vasile Petrache. Din anul 1999 şi pînă în prezent în calitate de paroh al locaşului sfînt activează protoiereul Petru Storoja.

Sursa: Chișinău: Enciclopedie. – Chișinău, 1997. –p. 87