Vasile Alecsandri acel rege- al poeziei


– 200 de ani de la naștere

Vasile Alecsandri

În 1821 s-a născut marele poet, folclorist, dramaturg, diplomat, ministru, creator al teatrului românesc  și al literaturii dramatice Vasile Alecsandri.

1834-1839- Împreună cu alți fii de boieri, Vasile Alecsandri își face studiile la Paris. Se pregătește să intre la medicină dar abandonează. Urmează cursurile facultații de drept însă după cîteva luni renunță. Se dedică literaturii, scriind primele versuri în franceză între care poemul  Zunarilla.

1839 -În drum spre Patrie Vasile Alecsandri întreprinde o lungă călătorie prin Italia. Vizitează Florența, Veneția, Roma, Padova, Triest. Din această călătorie culege impresii necesare scrierii primelor opere în limba română Buchetiera de la Florența și Muntele de foc.

1841- Pe scena teatrului ieșean se joacă piesa lui V. Alecsandri Modista și cinovnicul.

1843-1844 -V.Alecsandri întreprinde lungi excursii prin munții și prin satele Moldovei, culegând folclor. Din această perioadă datează nuvela O plimbare la munți.

1850 -Are loc reprezentația piesei Chirița în Iași sau Două fete ș-o neneacă.

Plăcerea, conjugată cu necesitatea de a călători, vine dintr-o pornire lăuntică, care ar fi acționat la Alecsandri în orice împrejurări. El rămâne un călător al evadării din rutină, din plictisitul cotidian, din propria stare de spirit, încheind prin a deveni  ”un călător și în propria sa țară„. Numeroasele sale călătorii, favorizate de excelenta situație materială, dar și de posturile ce încurajau pelerinajul (membru al Comisiei pentru reorganizarea învățământului public, ministru al afacerilor externe, ministru plenipotențiar la Paris) au constituit inepuizabile surse de inspirație pentru întreaga sa operă literară.

Alecsandri, Vasile. Poezii / Vasile Alecsandri. – Chișinău: Biblioteca pentru toți copii, 2015- 384 p.

IMG_20180606_100547997El este reprezentantul cel mai puternic, cel mai complet al gândirii și simțirii românești. El a cântat toate dorințele, el a plâns toate nevoiele și necazurile românimii. El a încurajat și a îmbăbătat neamul lui în felul în care acest neam putea mai bine să înțeleagă; a fost vesel, trist, viteaz, cuminte, răbdător, plin de speranță și de credință, glumeț și înțelept ca poporul român însuși.

 Bogdan-Petricecu HASDEU

Patru regine

Patru surori de nalt renume,

Regini cerești cu semne’n frunte

Au fiecare- n astă lume

Un tron înalt pe- un vârf de munte.

Una-i ardentă și măreață,

Una-i avută, generoasă,

Una e dulce, cântăreață,

Una mai mică și frumoasă.

Ele se țin cu drag de mână,

Soarele stă să le privească,

Căci fiecare-i o stăpână.

Fiind de viță- mpărătească.

Cele mai mari trei suverane.

Cu surioara lor mezină

Preschimbă-n patru limbi romane

Vorbire de iubire plină.

Ele zic: „Scumpa Românie!

Mult ai fost de noi departe,

Iară de-acum pe vecinicie

Nimic nu poate-a ne desparte.

Având tuspatru o menire,

Sub cerul de-acum pe totdeauna

Vom face-n vecinică unire

Din patru inimi numai una!”

Alecsandri, Vasile. Balta- Albă; Călătorie în Africa și altele… / Vasile Alecsandri. – București: Biblioteca pentru toți, 2012- 256 p.

balta-alba-calatorie-in-africa-si-alte-scrieri-in-proza_1_fullsizeCălătorie în Africa constituie primul text din literatura noastră care se structurează în perspectivă unei teme ce depăşeste proza epocii, anticipand una dintre achiziţiile modernităţii; găsim aici ceea ce aş numi tema povestirii ca spațiu securizant.Buchetiera de la Florența și Călătorie în Africa sunt ișlicul și pălăria prozatorului Alecsandri, ideile ”vechi” și ideile ”nouă” amestecându-se în ”totul neregulat și neobișnuit” al unui ”teatru curios”- viața și opera unui scriitor căruia posteritatea îi rămâne încă datoare.

 

 

Alecsandri, Vasile. Poezii populare ale românilor / Vasile Alecsandri. – București; Chișinău: Biblioteca școlarului, 2004- 304 p.

IMG_20180606_103409546„Alecsandri mai are un mare titlu de glorie, pe care se cade să i-l subliniem mai ales acum. Intuiția lui de artist profund și delicat l-a făcut să se apropie cu pietate și înțelegere de depozitul sacru al poeziei noastre populare. Alecsandri n-a tratat poezia acesta ca sociolog ori ca folclorist. A căutat în ea giuvaerul și a știut să-l găsească și să-l valorifice. Oameni  neînțelegători, judecând din alt punct de vedere decât al său, au îndrăznit să condamne această mare operă în care e a adunat aurul sufletului nostru național, curățindu-l de zgură și de tină. Dar tocmai acesta e marele lui merit, și tocmai aici se dovedește nobleța talentului său, în acest acord cu sufletul popular și cu formula lui artistică”.

                                                                                                 Mihail Sadoveanu

Alecsandri, Vasile. Pasteluri și alte poezii / Vasile Alecsandri. – București: Biblioteca pentru toți, 2007- 232 p.

IMG_20180606_100531103Alecsandri ține de un tezaur tematic universal și importanța acestor prime încercări o descoperim în exersarea limbii române pe aceste teme de mare circulație. Motivul trecerii ireversibile a timpului însoțit adesea de un discret elan hedonist capătă relieful poetic în metafora florală a lăcrămiorelor din care este extrasă meditația asupra frumuseții efemere și a morții…

                                       Mircea Ghițulescu

 

 

Alecsandri, Vasile. Comedii / Vasile Alecsandri. – București: Biblioteca pentru toți, 2005- 283 p.             

IMG_20180606_100539030Chirița ne apare ca sinteză a unei succesiuni de variante tipologice. O putem recunoaște în scrieri anterioare Chiriței la Iași, în Zamfira din Patria din casă, în Tarsița din Iașii în carnaval, în anumite personaje feminine din Cântecele comice. Este o dovadă, nu numai a unei sinteze tipologice, dar și a absenței oricărui procent de hazard în creația dramatică a lui Alecsandri. El este autorul unei opere literare ce depășește prin dimensiuni tot ce putea aspira să realizeze literatura română la acea epocă, operă ce rivalizeză și astăzi cu producția celor mai harnice condeie.

                                            Mircea Ghițulescu

”Limba este cartea de noblețe a unui neam”.

Vasile Alecsandri

Un mare poet ce inspiră în oricine arta de a lectura!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.