-90 de ani de la naștere
Aureliu Busioc (1928-2012)
Poetul, prozatorul, romancierul, redactorul,traducătorul, dramaturgul și eseistul Aureliu Busuioc s-a născut la 26 octombrie 1928 într-o familie de învățători în județul Orhei. Părinții s-au refugiat în România după venirea Armatei Roșii. Și-a făcut clasele primare la o școală din Timișoana, după care revine în Moldova pentru a-și face studiile universitare la Universitatea pedagogică “Ion Creangă” din Chișinău. A fost coleg cu generalul Stănculescu, „generalul cu piciorul în ghips al revoluției române”, la Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care o părăsește în timpul examenelor de absolvire. Aureliu Busuioc a lucrat o perioadă de timp la ziarul “Tinerimea Moldovei “ și la revista “Chipăruș“, fiind redactor-șef la ambele. În anii 60 lucrează la revista ,,Scînteia leninista’’ si la ziarul ,,Tânărul leninist’’. Busuioc își publică primul său roman în 1966 ’’Singur în fața dragostei’’, care devine un succes, iar în anul 1966 este ecranizat la Moldova-film. În 1977 este ales secretar la Uniunea Scriitorilor timp de 10 ani. Traduce din literatura rusă și universală, din operele scriitorilor Alexandru Blok, Anton Cehov, Nicolai Gogol, Alexandr Pușkin, Alexandr Griboedov, Maxim Gorki și mulți alții. În anii 90, când, de obicei, scriitorii trecuți de 60 de ani își încheie activitatea, Aureliu Busuioc publică cu o periodicitate de invidiat câte un roman la 2-3 ani.
Dotat cu inteligență, spirit de observație și umor, Aureliu Busuioc reprezintă tipul rar de scriitor „urban” care valorifică cu predilecție un material de viață rural. Mihai Cimpoi
Frumoasele opere ale lui Aureliu Busuioc sunt mereu la îndemâna dumneavoastră în biblioteca “Alexandru Donici“:
Busuioc, Aureliu. Singur în fața dragostei/ Aureliu Busuioc. – Chișinău: Litera Int., 2003. -492 p.
Romanul Singur în fața dragostei este o expresie preponderent ironică, până la urmă nelipsită de gravitatea necesară, a vieții unui colectiv de pedagogi în care pe neașteptate vine un profesor nou, inteligent, în măsură să introducă un minim de aer primenitor de până la Singur în fața dragostei. Aureliu Busuioc îl prezintă pe Radu Negrescu drept tânăr venit în sat numai pentru a-și satisface stagiul obligator și a aștepta invitația la lucru în Academie („marele semnal”). Personajul principal este bogat sufletește, dezvoltat din punct de vedere intelectual, posedă o reală capacitate de a se autoanaliza. Scris în întregime cu o artă admirabilă a cuvântului, romanul își poate atinge obiectivele instructive privind profesorul și demnitatea sa, nevoia de personalitate a acestuia, necesitatea unui climat psihologico-social propice desfășurării normale a procesului de învățământ. Romanul utilizează procedeul scrisorilor celor doi eroi îndrăgostiți, recurgând la faceție, speculație metafizică.
“Nu mă lăsa singur în faţa dragostei. Nu mă lăsa singur cu mine însumi… Am să mă mint iar. Şi am să mă pierd.”
Busuioc, Aureliu. În căutarea pierderii de timp / Aureliu Busuioc. – Chișinău: Prut Int., 2011. -248 p.
Cartea În căutarea pierderii de timp este, de fapt, un jurnal cubanez, cuprinzând texte risipite, eseuri, pamflete şi pastile ale autorului călător peste mări și țări. Oricât de bine se conjugă cu scrisul dintotdeauna al lui Busuioc, eseistica lui este (în sens editorial) o paletă inedită. Cărţile din genul literaturii de frontieră îmbogăţesc peisajul literar basarabean. – Mircea V. Ciobanu
„Limba noastră, frumoasa noastră limbă românească, nu așteaptă declarații de dragoste. Ea așteaptă dragostea noastră.”
Busuioc, Aureliu. Când bunicul era nepot/ Aureliu Busuioc. – Chișinău: Cartier, 
2017. -120 p.
Opera Când bunicul era nepot de Aureliu Busuioc impresionează prin tema care o abordează, și anume copilăria curată și plină de peripeții. Personajul principal, Nic, împreună cu verișorul său găsesc în pod Jurnalul de bord al bunicului în care erau scrise toate aventurile pe mare ale acestuia. Veniți la biblioteca Al. Donici pentru a afla mai departe prin ce aventuri trec eroii cărții când bunicul era nepot după ce fug de-acasă.
“Cartea îți poate fi prieten sau dușman, și aceștia nu se pot substitui reciproc. Firește, e vorba de cartea scrisă cinstit.”
Busuioc, Aureliu. Hronicul Găinarilor/ Aureliu Busuioc. –Chișinău: Prut Int., 2006. -196 p.
Hronicul Găinarilor este roman-parodie istoriei Basarabiei din ultimele două secole, naraţiune-parabolă a hibridizării unui popor, a căderii sale în derizoriu. În ea se atestă evenimentele istorice expuse în limbajul timpului: savuros, detașat, ironic, sentimental, ludic, oralizat-livresc. Cartea Hronicul Găinarilor captivează prin structura narativă toarsă ca un ghem cu noduri: nu-l scapi din mână până nu-l deznozi, până nu-l re-depeni total.
Busuioc, Aureliu. Lătrând la lună/ Aureliu Busuioc. –Chișinău: Cartier., 2012. -176 p.
Prin intermediul romanului Lătrând la lună, autorul deschide spaţii largi de meditaţie pentru fiecare cititor. Alcătuită din cincisprezece capitole, cartea descrie viaţa cu toate suişurile şi coborâşurile ei, Viaţa unui câine. Această carte joacă un rol important de a sensibiliza cititorii de toate vârstele și ai educa despre existența unui necuvântător, începând cu copilăria și până la găsirea primei iubite. Este palpitantă preschimbarea eului narator într-un câine și invers, care ne relatează istoria vieții lui.
Busuioc, Aureliu. O sumă de cuvinte/ Aureliu Busuioc. –Chișinău: Prut Int., 2008. -75 p.
Necătând că cartea O sumă de cuvinte nu este una voluminoasă, ea include mai multe povestiri istorice. Autorul s-a inspirat din renumita operă a lui Ion Neculce O samă de cuvinte, un manuscris de o valoare inestimabilă. Alex Ștefănescu spune
“Aureliu Busuioc, poetul basarabean contemporan este violent-sarcastic cu noi. Ceea ce nu înseamnă și lipsit de eleganță. Versurile lui te fac să te gândești la o cravașă mânuită de un prinț furios. O furie princiară- așa ar putea fi calificată ironia sa.”
Biblioteca „Alexandru Donici” 