Curiozități despre PAȘTE

Untitled

Știați că…

Una dintre cele mai importante sărbători creştine, Paştele comemorează evenimentul fundamental al creştinismului – Învierea lui Isus Hristos a treia zi după răstignire. Paştele marchează începutul anului ecleziastic creştin.
***
Data celebrării Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Terrei. Astfel, Paştele se serbează în duminica imediat următoare primei Luni pline după echinocţiul de primăvară.

***
Paştele este sărbătorit pe parcursul a 40 de zile, cuprinse între Învierea Domnului (prima duminică de Paşti) şi Înălţarea Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere. Primele trei din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare. În toate cele 40 de zile, oamenii se salută cu „Hristos a înviat!” şi „Adevărat a înviat!”. Înainte de Paşti este ţinut cel mai mare şi mai aspru post de peste an, iar ultima săptămână aresemnifi caţie deosebită.

SĂPTĂMÂNA MARE
Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, supranumită şi Săptămâna Patimilor lui Hristos. În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării şi în case. Până miercuri, inclusiv, suntpermise muncile în câmp.

JOIA MARE
În Joia Mare, data limită a slujbelor speciale dedicate morţilor, fi ecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfi nţite şi împărţite apoi de sufl etul morţilor, parte preotului, parte oamenilor afl aţi la biserică. Conform legendei creştine, în noaptea ce premerge Joia Mare se deschid mormintele şi sufl etele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, pe vremuri, se aprindeau focuri prin curţi, în faţa casei sau în cimitire, crezându-se că astfel ei aveau posibilitatea să se încălzească. Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pas ca şi cozonacii. Înainte vreme, cojile ouălor folosite la pască se strângeau într-un vas special şi se aruncau în Sâmbăta Paştelui pe o apă curgătoare, crezându-se că astfel găinile şi puii aveau să fi e păziţi de uliu peste vară. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – celor care trăiau sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor. 

VINEREA NEAGRĂ
Ultima vineri din Postul Mare se numeşte, în diferite zone româneşti, Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră,Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este ziua în care Isus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru eliberarea neamului omenesc de păcate. Din această cauză, Vinerea Mare este zi de post negru, adică nu se mănâncă nimic toată ziua. În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. În unele zone din Bucovina exista obiceiul ca dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii să alerge desculţi prin rouă sau să se scalde în ape curgătoare, crezând că în felul acesta vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seara se merge la biserică pentru a participa la slujbă.

SÂMBĂTA MARE
Este ultima zi de pregătire pentru sărbătorirea Paştilor. Se taie mielul şi femeile trebuie să pregătească toate bucatele pentru masa de Paşti. Seara, fi ecare gospodină îşi pregăteşte coşul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfi nţire. În el aşterne un ştergar curat şi pune o lumânare, ouă roşii, pască, cozonac, o bucată de miel, sare, mac, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc.

Untitledsdxc

Vă dorim un Paște fericit!