Dacă forţa unui popor vine şi din conştiinţa despre oamenii aleşi pe care i-a avut, ca şi din cultul acestora, Ştefan cel Mare face parte din existenţa noastră actuală şi dă forţă mersului nostru înainte. Personalitate viguroasă, continuator dar, totodată, şi creator de tradiţie politică, Ştefan cel Mare a reuşit să simbolizeze atât puterea de creaţie a poporului român în cele mai diverse domenii, cât şi identitatea europeană a statalităţii româneşti.
La biblioteca „Al. Donici” puteţi afla informaţie interesantă despre personalitatea ilustră a lui Ştefan cel Mare în urmatoarele cărţi.
Crăciun, Boris. Ştefan cel Mare/ Boris Crăciun. -Iaşi: Porţile Orientului, 2003. -167 p.
Viaţa legendară şi faptele sale extraordinare povestite pentru elevii care învaţă istoria de Boris Crăciun.
Mică antologie literară despre marele voievod cu 140 de portrete, desene, hărţi, fotografii.
Biblioteca şcolarului. Ştefan cel Mare şi Sfânt 500 ani de nemurire/ Biblioteca şcolarului. -Bucureşti, Chişinău: Litera Int., 2004. -741 p.
Folclorul n-l înfățișează pe cel mai iubit fiu al neamului nostru drept personaj înzestrat cu calităţi ce vin de dincolo de timp, din veşnicie. De fapt chiar înţelepciunea populară îşi presupune originea atemporală, în afara cadrului istoric. Tradiţia ştefaniană, cu temei rel, capătă valori idealizate, chiar fantastice în creaţiile de mai încoace. Relevanţa vieţii şi izbânzilor sale este aceea atribuită faimei de luptător al credinţei. Nu întâmplător evlavia populară l-a canonizat cu promptitudine, spontan, cu de la sine îndemn. Şi astăzi, când întreaga suflare românească îi aduce omagiu de cinstire la 500 ani de nemurire, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare stă de veghe asupra destinului nostru.
Faptele şi vitejiile lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. S. Kirileanu. Culegere. -Chişinău: Cartea Moldovei, 2004. – 124 p.
Dinamica, geniul, energia, demnitatea voievodală, spiritul de iniţiativă, şi vitalitatea excepţională puse de Ştefan cel Mare în destinul său istoric ar fi fost. prin virtuţile lor, suficiente să ducă la crearea unui spaţiu moldovenesc de întinderi de proporţii imperiale. Ştefan a fost din belşug înzestrat cu toate calităţile pentru plăzmuirea unora asemenea zări împărăteşti de largă respiraţie istorică.
Lucian Blaga
Zbârciog, Vlad. Ştefan cel Mare şi Sfânt- Voievodul Românilor/ Vlad Zbârciog. -Chişinău: Pontos, 2004. -176 p.
Nimic nu vine din afară, dacă nu se naşte mai întâi în tine, în sufletul şi raţiunea ta. Spunea cineva că atunci când povestim despre un om spritul nostru se împleteşte cu Memoria Genetică. Este vorba de acea înţelepciune, care, depozitată în straturile istoriei unui neam, reînvie la anume reflex, descoperind Legea şi unitatea Universului. De cinci secole spiritul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, aureolat de legendă, dăinuieşte asupra ţărilor Române, ocrotindu-le şi însufleţindu-le la fapte mari, poporul văzând în el chintesenţa propriilor sale virtuţi: dragostea de ţară, setea de libertate, vitejia, înţelepciunea…
Dragnev, Demir.Domnii Ţării Moldovei/ Acad. de Şt. a Moldovei. Inst de Ist. -Chişinău: Civitas, 2005. – 320 p.
Începând cu secolul al XIV-lea, pe parcursul a circa 500 de ani spaţiul carpato-danubiano-pontic a cunoscut o istorie plină de frământări politice epocale, dar şi de momente cotidiene, care, toate împreună, în strânsă coeziune, constituie istoria poporului nostru – parte componentă a civilizaţiei europene şi universale.
În vâltoarea evenimentelor ce s-au perindat pe parcursul secolelor, în vârful vieţii politice s-au situat aproape 200 de domni ai Moldovei şi Munteniei, care, în diferită măsură, şi-au lăsat amprenta asupra evoluţiei prcesului istoric.
LECTURĂ PLĂCUTĂ!!
Biblioteca „Alexandru Donici” 