Familia- elementul natural şi fundamental al societăţii

Без названияCu ocazia, că anul 2019 este consacrat Anul Familiei, Biblioteca „Alexandru Donici” propune utilizatoriilor săi o expoziţie deosebită:  “Familia- elementul natural şi fundamental al societăţii”, ce are menirea de a trezi interesul faţă de familie, de a sublinia „importanţa familiei în societate şi de a promova valorile familiei – egalitatea, împărţirea responsabilităţilor căsnice, dragostea, respectul, combaterea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor, copiilor, persoanelor în etate”. Familia exercită o influenţă deosebit de adâncă asupra copiilor. O mare parte despre cunoştinţele despre natură, societate, deprinderile igienice, obişnuinţele de comportament, elevul le datorează educaţiei primite în familie. Rolul familiei este foarte important în dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, moral estetic, ş.a.. Ca prim factor educativ, familia oferă copilului aproximativ 90% din cunoştinţele uzuale (despre plante, animale, ocupaţiile oamenilor, obiectelor casnice), familia este cea care ar trebuie să dezvolte spiritul de observaţie, memoria şi gândirea copiilor. Copilul obţine rezultatele şcolare în funcţie de modul în care părinţii se implică în procesul de învăţare. Părinţii trebuie să asigure copilului cele necesare studiului, trebuie să-şi ajute copilul la învăţătură. Acest ajutor trebuie însă limitat la o îndrumare sau sprijin, nefiind indicat să se efectueze tema copilului. Cu timpul părinţii se vor limita la controlarea temei de acasă şi a carnetului de note. Deci, atitudinea părinţilor trebuie să fie una de mijloc: să nu-l ajute prea mult pe copil, dar nici să ajungă să nu se intereseze deloc de rezultatele acestuia.  Tot în familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politeţea, cinstea, sinceritatea, decenţa în vorbire şi atitudini, ordinea, cumpătarea, grija faţă de unele lucruri încredinţate. Toate acestea reprezintă de fapt ilustrarea cunoscutei expresii „a avea cei şapte ani de-acasă”. Un elev fără „cei şapte ani de acasă” va crea mereu probleme chiar şi ca viitor adult. Aici trebuie reamintit că, în general, elevii nu primesc în cadrul şcolii nici un exemplu sau sfat negativ, toate acestea influenţându-l în afara şcolii. Din cele 24 de ore ale unei zile, elevul este la şcoală 5 – 6 ore, de restul timpului fiind responsabilă familia elevului. Uneori părinţii uită că trebuie să facă front comun cu profesorii, deoarece şi unii şi alţii nu doresc decât dezvoltarea armonioasă a elevului, educarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor acestuia. A fi părinte este ceva înnăscut, acest sentiment aflându-se în noi în stare latentă. Se întâmplă totuşi ca ceea ce consideră părinţii a fi o măsură corectă pentru copilul lor într-o anumită situaţie, să nu fie tocmai ceea ce are nevoie copilul în acel moment. De aici apar conflictele, rupturile dintre membrii familiei, renunţarea la intervenţii din partea părinţilor care sunt depăşiţi de situaţie. Una dintre cele mai importante preocupări ale familiei şi un punct comun pe care îl are aceasta cu şcoala este orientarea şcolară şi profesională. Cei mai mulţi părinţi sunt bine intenţionaţi în alegerea unei şcoli sau unei profesii pentru fiul sau fiica lor. Dar, de multe ori, buna intenţie şi buna credinţă sunt tocmai sursele greşelilor lor deoarece acestea nu ţin loc de competenţă şi de pricepere. Greşelile părinţilor decurg uneori şi din prea marea dragoste pe care o poartă copiilor. De aceea între familie şi şcoală trebuie să existe o permanentă colaborare care se poate realiza prin vizite reciproce, şedinţe şi lectorate cu părinţii. Un parteneriat familie-şcoală este relaţia cea mai profitabilă pentru toţi cei ce participă la acest demers. Parteneriatul va fi eficient dacă fiecare parte va reţine că acelaşi  subiect este copilul nostru şi şcolarul nostru. Cadrele didactice află cum este fiecare copil, în ce mod ajunge mai repede la succes, ce îl interesează şi-l pasioneză, iar parinţii vor cunoaşte în ce momente să-l susţină pe şcolar, în ce fel să-l motiveze şi să-l ajute. Şcoala este instituţia socială în care se realizează educaţia organizată a tinerei generaţii. Ea este factorul decisiv pentru formarea unui om apt să contribuie la dezvoltarea societăţii, să ia parte activă la viaţă, să fie pregătit pentru muncă. Procesul de învăţământ este cel care conferă şcolii rolul decisiv în formarea omului. Misiunea şcolii este aceea de a contribui la realizarea idealului educativ impus de cerinţele vieţii sociale. Procesul de educaţie din cadrul şcolii este îndrumat şi condus de persoane pregătite în mod special pentru acest lucru. Menirea şcolii nu este numai de a înzestra elevii cu un bagaj de cunoştinţe cât mai mare, ci şi de a stimula calitatea de om. Ora de dirigenţie este cea în care ne putem apleca asupra acestei laturi. Tot în această oră, se urmăreşte valorificarea abilităţilor de inter-relaţionare, de asumare a responsabilităţilor, de cultivare a capacităţii de a lua o decizie corectă, de descoperire a propriilor interese şi aspiraţii spre formarea şcolară şi profesională ulterioară. Şcoala a rămas punctul de pornire al orientării şcolare şi profesionale prin acţiuni de informare asupra posibilităţilor de continuare a studiilor, de detectare a intereselor profesionale şi a aptitudinilor, de discutare a criteriilor după care elevii îşi decid viitorul şi ponderii de implicare a părinţilor în alegerea şcolii şi a profesiei pe care copii lor o vor urma, dacă profesia aleasă este cea dorită de copil şi dacă aceasta din urmă are disponibilităţi intelectuale.

” Fiecare copil pe care îl instruim este un OM daruit societatii „

(N. Iorga)

Vă propunem spre lectură câteva cărți:

abc-ul-familiei-de-maria-caras-cumpeniciCaras-Cumpenici, Maria. ABC-ul familiei / Maria Caras-Cumpenici, – Chișinău: Pontos, 2010. – 260 p.

ABC-ul familiei este o carte de căpătâi pentru cei curioși de a cuanoaște, care poate face parte din colecția De al lume adunate și la lume date. Este o carte necesară fiecăruii familii, pentru că are multe propuneri bune, idei concrete, constructive și ne scutește de pierderea timpului în căutarea unor informații de acest fel. Cu adevărat ABC-ul familiei este o carte a vieții, care vine în ajutorul profesorilor, învățătorilor, educatorilor, părinților și copiilor, fiindcă ea conține material destul de variat și bine ordonat. E cartea care poate face: ceva din nimic, mai mult din puțin, formînd cea mai mare bogăție a lumii: valorile morale, este un material variat și profund, reieșind din faptul că s-a apelat la diferite domenii: pedagogie, psihologie, filosofie, teologie, și experiența proprie.

Briers, Stephen. Ghid practic pentru părinții / Stephen Briers. – Iași: Polirom, 2009.356644 -255 p.

Cartea oferă tehnici și strategii care vor crește semnificativ capacitatea de autocontrol a copilului dumneavoastră și vă vor ajuta să-l pregătiți pentru a face față provocărilor vieții. Sperăm ca lectura acestei cărți să fie o experiență ageabilă pentru dumneavoastră.

41d7khNwQuL._AC_SY400_Dumesnil, Francois. Tot ce trebuie să ştie părinţii: 90 de întrebări şi răspunsuri / Francois Dumesnil. – Iași: Polirom, 2010. – 248 p.

În fiecare zi, părinții se confrunta cu întrebări la care nu pot răspunde bazîndu-se doar pe instinct sau pe experiența proprie. Cartea oferă răspunsuri la cele mai frecvente întrebări ale părinților și sfaturi practice care vă ajuta să găsiți soluțiile optime în problemele dificile legate de educația copiilor și adolescenților.

 

Va urma…