Broască-Țestoasă-de-Baltă


Broasca-țestoasă europeană de baltă, de asemenea denumită și Broasca-țestoasă europeană de iaz, este o specie de țestoase de apă dulce.

Aspectul exterior. Are carapacea bombată, în partea posterioară adesea mai lată. Plăcile din care este alcătuită sunt netede, cu inele anuale bine pronunțate. Lungimea carapacei la adulți atinge până la 30 cm. Culoarea ei poate fi brună, negrie, măslinie-închis, cu puncte sau liniuțe galbene. Capul, gâtul și membrele sunt mai mari, acoperite cu numeroase pete galbene minuscule. Membrele sunt scurte și groase, dotate cu gheare ascuțite. Membrele posterioare au membrană înotătoare interdigitală.

Răspândirea. Este răspândită pe tot teritoriul Moldovei; preponderent în cursul inferior al râului Prut și cel al fluviului Nistru, al afluenților lor. În afara republicii populează platourile și zonele colinare ale Europei, cu excepția regiunilor nordice, parțial cele centrale. Arealul speciei se extinde până în Asia și Africa Nord-Occidentală, Crimeea și Caucaz.

Habitatul. În Moldova, cele mai populate habitate sunt bălțile cursurilor inferioare al Prutului și al Nistrului, sectoarele cu apă lin curgătoare ale râulețelor mai mici, lacurile, heleșteiele, canalele de irigație, lacurile artificiale ale gospodăriilor piscicole. În zonele de munte se ridică până la altitudinea de 600 m. În Carpații Transilvaniei formează populații în zăvoiul Tisei.

Particularitățile biologice și ecologice. Fiind o specie de baltă, este răspândită în habitatele acvatice, umede sau în zonele limitrofe ale acestora. Adeseori poate fi observată încălzindu-se la soare câte una sau în grupuri mici pe malurile apelor. Când este prea cald, stă ascunsă în apă, scoțându-și afară doar capul și gâtul. Este o specie precaută, la cel mai mic zgomot dispare în apă. Înoată rapid, se poate cufunda rămânând sub apă un timp îndelungat, în caz de pericol, se ascunde în nămolul de la fund.

Este activă ziua și în amurg. Pe malurile apelor se hrănește cu lăcuste, gândaci și cu alte insecte. În apă vânează crustacee, moluște, mormoloci și broaște mici, mai rar pește, în special acel afectat de boli. Folosește în alimentație și hrană vegetală: alge și plante superioare.

Iernează pe fundul bazinelor acvatice, căzând în hibernare în luna octombrie și trezindu-se primăvara. În fiecare an depune ponta pe uscat în trei reprize, a câte 5-12 ouă în fiecare. Ouăle sunt îngropate în sol la adâncimea de 10-15 cm. Perioada de incubație este relativ lungă- 2-3 luni. Se consideră că broscuțele,

eclozând din ou spre sfârșitul verii, nu ies la suprafața terestră, ci rămân în ascunzișurile lor subterane până în primăvara următoare. Dezvoltarea și creșterea lor are loc datorită substanțelor nutritive localizate în sucul vitelin. Când ies la suprafață terestră ele ating lungimea de circa 2,5 cm.

Rolul în natură și în viața omului. Fiind una dintre puținele specii de reptile acvatice, broasca-țestoasă-de-baltă constituie o importantă verigă trofică a ecosistemelor nominalizate, contribuind la stabilitatea și buna lor funcționalitate. Este un element viu al naturii, care, prin modul său dublu de viață amfibiu, contribuie la realizarea integrității ecosistemelor acvatice palustre cu cele terestre. Poate fi considerată drept monument al naturii și trebuie pretutindeni ocrotită.

Sursa: Lumea animală a Moldovei /Min. Ecologiei și Resurselor Naturale al Rep. Moldova. -Ch.: Î.E. P. Știința, 2007. -(Col. „Lumea vegetală și lumea animală a Moldovei” . -p 126.

.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.