Singur în fața dragostei


singur-in-fata-dragostei-aureliu-busuioc-29583-1000x1000Singur în fața dragostei este un roman exemplar în mai multe sensuri. Până la acest roman, prozele scriitorilor moldoveni erau cu o tematică preponderent rurală. Această scriere scriere a lui Busuioc, de factură modernă, produce o ruptură și introduce modelul intelectualului, dar, dincolo de asta, autorul exploreazătipaje care cu greu pot fi încadrate în schema liniară și antinomică de „personaje pozitive” și „negative”. Oamenii fiind diferiți, fiecare își trăiește propria dramă, mare sau mică, propriile frustrări, micile eșecuri sau bucurii. În acest sens, personajul care nu se eroizează pe sine devine credibil în calitate de narator.

Alex Ștefănescu a apreciat romanul: „Romanul Singur în fața dragostei, care s-a bucurat de un succes internațional, îl are ca protagonist pe un tânăr intelectual, Radu Negrescu, dornic să modernizeze viața îintr-un sat basarabean. Îndrăgostit, el comunică frecvent cu iubita sa prin scrisori, astfel încât romanul poate fi considerat, într-o oarecare măsură, unul epistolar. Farmecul scrisorilor îl egalează pe acela al scrisorilor lui Emil Brumaru. În cuprinsul lor găsim poeie, eseistică, umor, metafizică, joc, cât nu găsim în cărțile de sute de pagini ale unor autori cu pretenții. Învins de rezistența la schimbare a mediului rural, Radu Negrescu renunță, până la urmă, la rolul de erou civilizator și revine la condiția de intelectual de oraș. „

  • Un element absolut distinct al narațiunii este limbajul acestuia, adesea ironic, rece-distant, neutru și lipsit de compasiune. Cititorul este singura instanță implicată, care pune anumite note personajelor și faptelor.
  • Calitatea romanului de a developa stările într-o manieră nuanțată și într-un mod gradual, treptat, este încă unul dintre semnele unui roman modern.
  •  Romanul are câțiva naratori, incluzând și ceea ce se cheamă „povestirea în ramă”. În debutul textului, naratorul ne povestește cum l-a întâlnit pe un tânăr, care i-a relatat povestea lui. Într-un cadru introductiv, „naratorul” se întâlnește, într-o cafenea, cu un tânăr care, recunoscându-l pe scriitor, discută cu el despre felul siropos al unor literați de a reda realitatea și apoi îi povestește o secvență din viața lui. Naratorul, înainte de a relata „fidel” povestirea acestuia, spune că a obținut și jurnalul celeilalte eroine a subiectului relatat. Așadar, istoria povestită de Radu Negrescu va fi întreruptă, intermitent e cea a Vioricăi Vrabie.

Rezumat

În școala din Recea Veche, în care Radu Negrescu este profesor (temporar, speră el) vine o nouă profesoară, Viorica Vrabie. Este, în felul ei, entuziasmată să-i învețe limbile străine pe copiii din provincie. E tunsă scurt, e îmbrăcată destul de îndrăzneț petru o școală din sat, cu reguli stricte. Otilia, o colegă, îi povestește cele mai importante lucruri care se referă la profesori, inclusiv, toate bârfele.

Radu Negrescu este rugat de directorul școlii, Spânu, să o conducă pe nou-venită la gazda ei. Viorica rea să meargă singură însă pedagogul îi ia valiza în spate și o însoțește. Viorica e tăcută, dar uneori țepoasă în replici, Radu Negrescu are permanent chef de vorbă, persiflând, ironizând, ușor arogant. Ajunși la destinație, Negrescu pleacă, amintindu-i Vioricăi de consiliul pedagogic și sfătuind-o să se îmbrace cu un șorț negru și cât mai lung, care s-ar fi potrivit perfect atmosferei din școală.

2TR3z

Viorica e numită dirigintă într-o clasă de adolescenți. Școală e într-o perioada ce poartă denumirea de „practiсă de producție”. Așa se numea timpul în care toate școlile își întrerupeau lecțiile și elevii ajutau colhozurile la culesul frcutelor și legumelor. Aflându-se într-o etapă iresponsabilă, Maier, directorul de studii, îl trezește zilnic pe  Negrescu ca să bea împreună. La prânz, profesorii se adună acasă la șeful brigăzii, inclusiv, noua profesoară, care începe să discute șa tema bunului gust și a formării acestuia. Negrescu o susține.

Negrescu vine la școală și, fiindcă nu are prima oră, începe să citească ziare apoi se duce spre cabinetul său, unde Spânu, Tamara și Virica îl întîmpină indiferent, dar între ei se resimte o tensiune: profesoara Viorica Vrabie l-a pălmuit pe directorul Spânu, deoarece acesta a controlat buzunarele unui elev în fața întregii clase. Negrescu își petrece sâmbetele și duminicile în oraș. O întâlnește pe soția lui, care îi spune că s-a îndrăgostit de alt bărbat și a depus actele de divorț.

Viorica îl ocolește pe Radu. Spânu a încercat să-i facă un scandal Vioricăi, învinuind-o că mulți copii din clasa ei au note rele. Pablo, prietenul ei, nu-i mai scrie, și nici mama nu-i mai trimite niciun mesaj. Vine ultima zi de școală. Consiliul pedagogic s-a pronunțat în favoarea Vioricăi. Negrescu, care are afecțiune pentru ea, nu înțelege de ce îl evită.

image1

Negrescu e acceptat colaborator științific inferior al Institutului de Fizică și Matematică. Radu face cunoștință cu Pavel Ionașcu, ziarist și colegul Vioricăi. Între cei doi se începe o rivalitate , Radu își dă seama că o iubește sincer pe Viorica…

Radu Negrescu, în așteptarea „marelui semnal” de la Academie, se apără de acest mod de gândire prin detașare totală și atitudine ironic-arogant-indiferentă. Viorica se opune acestui sistem într-un mod activ, energic și emoțional. Sunt confruntări etice, fiecare situându-se într-un sistem de valori cu care s-a obișnuit.

Privindu-se inițial cu ostilitate, devenind apoi prieteni, tinerii profesori cunosc calea sinuoasă a înfiripării unui sentiment, afectt de propriile complexe, de relațiile lor anterioare, de atitudinea celor din jur…E de remarcat o similitudine în comportament a personajului Negrescu: neputându-se opune tiraniei sistemului lui Spânu, el pur și simplu evadează. Exact așa se comportă în dragoste : în loc să și-o apropie pe Viorica, el evadează, ratându-și fericirea.

Într-un final, ne vom convinge că și eroul arogant, care, eventual, a fost dojenit atât de mult de cititor, pe parcursul lecturii, nu este cel drept care se dădea. Cinismul lui nu era decât o mască, după care, așa cum vom observa în final, se ascunde un ins sensibil și vulnerabil. Iar Viorica, eroina care părea naivă și afectuoasă, se dovedește, pe parcurs, o fire puternică și principială.

O însumare fericită a unui limbaj modern, urban, elevat, fin și a unor personje neordinare, la care se adaugă o arhiectonică la fel de modernă, face din Singur în fața dragostei un roman de referință în literatura noastră postbelică.

Lectură plăcută! Vă așteptăm la biblioteca Alexandru Donici!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.