Lirism de iarnă…


Fecioara Maria

de Dmitrie Bolintineanu

Vă uitați
Se înalță în azur,
Într-o ceață argintoasă
Cu flori d-aur împregiur
.

Sânul nopții se despică;
Norii fug să lase loc;
Сheruvimii o rădică
Pe aripa lor de foc.

Coama-i d-aur râurează
Peste umăru-i de crin,
Grațiile o urmează,
Stelele la dânsa vin.

De o rochie purpură
Corpul ei e coperit;
O cunună de vergură
Cu lumină s-a-mpletit.

Prin azur și printre stele
Intră, îngerii-o admir.
Astfel între viorele
Se înalță-un trandafir.

Oarele s-opresc în cale,
Vânturile se îmbun,
Și sub pasurile sale
Naște un ceresc prefum.

Cine poate ca să fie
Și să meargă-atât de sus?
E fecioara, e Marie,
Mama dulcelui Isus.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.