Sărbătoarea Naţională „Ziua Comemorării lui Ştefan cel Mare și Sfânt”

„Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu este a voastră, ci a urmașilor și a urmașilor noștri în veacul vecilor.”

Ștefan cel Mare

Astăzi, ziua de 2 iulie este consacrată Sărbătorii naționale „Ziua Comemorării lui Ştefan cel Mare și Sfânt”, biblioteca Alexandru Donici vrea să vă prezinte o selecție de cărți despre marele domnitor Ștefan cel Mare.

„Ștefan vodă… au trimis înainte ca să apuce calea la Codrul Cozminului, să săciuliască pădurea, să o înțineaze, ca să o poată porni asupra oștii, dacă vor întra în pădure. Iară el cu toată oastea au întrat după dînșii și cu doao/mii de turci. Și a patra zi i-au ajunsu în pădure, joi, octomvrie în 26 de zile, luundu ajutoriu pre Dumnezeu și cu ruga Preacistii și a sfîntului marelui mucenic Dimitrie și lovindu-i de toate părțile și oborîndu copacii cei înținați asupra lor, multă oaste leșască au peritu, uniii de oșteni, alții de țărani, că le coprinsee ca cu o mreajă calea, alții de copacii cei înținați. Așa pierzîndu pușcile, lăsîndu steagurile care toate le-au adunatu Ștefan vodă și ei cine cum au putut, în toate părțile s-au rășchiratu prin păduri, de au scăpat puțini afară”.

Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei
Ştefan cel Mare – Voievodul sfânt

Ștefan cel Mare și războaiele Istoria Moldovei. Vol. 1 / întocmit de Constantin Rezachevici. -Chișinău: Cartdidact, 2019. -607 p.

Volumul de față este o selecție de materiale care încearcă să cuprindă, în măsura posibilului, mai toate aspectele legate de numeroasele bătălii purtate de Ștefan cel Mare, de la urcarea în scaunul domnesc și până în preajma morții. Acest volum este grupat în cinci capitole, structurate în 2 volume.

Volumul I urmărește principalele etape ale domniei marelui voievod pe plan politico-militar și se referă la luptele pentru domnie și împotriva atacurilor regelui Ungariei și ale tătarilor, războaielor cu turci otomani și vasalii lor și luptele cu polonii.

Volumul al II-lea cuprinde studii privitoare la puterea militară a Moldovei pe timpul lui Ştefan cel Mare, componența oastei, cetăți, armament și steaguri, reliefarea marelui voievod ca domn, strateg și tactician. Încheierea notează conclusiv caracteristicile lui Ştefan cel Mare în calitate de comandant, strateg și oștean și înfățișează hotarele Moldovei istorice, așa cum el a lăsat-o urmașilor.

Cele două volume adună pentru întâia oară 73 de studii și articole de istorie militară, risipite prin tot felul de lucrări sau periodice, inclusiv cele ale armatei din perioada interbelică, dificil de procurat în prezent de către specialiști, readucând în fața istoricilor, dar și celor mulți iubitori ai istoriei neamului, aspecte militare fără de care istoria lui Ştefan cel Mare și a Moldovei din vremea sa, nu pot fi pe deplin înțelese, într-un EV mediu în care oastea reprezenta una din cele mai însemnate instituții ale statului.

Ştefan, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Stephen The Great and Holy. -Chişinău: Princeps, 2004, -124 p.

Lucrarea conține fotografii care fac referință la mănăstirile și cetățile construite de domnitorul Ștefan cel Mare: Mănăstirea Căpriana, Cetatea Albă, Cetatea Tighina, Cetatea Soroca, Biserica Domnească din Borzești, dar și alte nuanțe ce fac referință la viaţa şi domnia sa: fresca din Biserica Sfântul Nicolae din Iași ce o înfățișează pe Eudochia de Kiev, prima soție a lui Ștefan cel Mare, Complexul de la Vaslui, Bătălia din Codrii Cosminului, Steagul de luptă al lui Ștefan, Stejarul lui Ștefan cel Mare, etc.

Un capitol aparte este consacrat monumentului lui Ștefan cel Mare, amplasat în Grădina Publică cu același nume din Chişinău, realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală. Destinul monumentului este urmărit şi printr-o serie de imagini de epocă. La finele lucrării este inclus un tabel cronologic al domnitorului, iar textele albumului sunt în limbile română, engleză, franceză, rusă.

Ştefan cel Mare şi Sfânt: 1457-1997: 540 ani de la înscăunare. -Chişinău: Ed. Uniunii Scriitorilor, 1997. -97 p.

Lucrarea cuprinde date istorice despre viaţa şi domnia lui Ştefan cel Mare: informații despre canonizarea domnitorului, înfrângerea de la Chilia, Victoria de la Podul Înalt; scrisori trimise lui și de către Ștefan cel Mare; mărturii; cronici străine; cronologie; schițe despre Ștefan cel Mare în limbile: franceză și rusă; o hartă a Moldovei de pe vremea lui; diverse poezii dedicate domnitorului, etc. Textul este urmat de ilustrații ce includ: imaginea voievodului, mănăstirile și cetățile construite de Ștefan cel Mare (Mănăstirea Putna, Mănăstirea Căpriana, Mănăstirea Voroneț, Sf. Ioan Domnesc, Cetatea Hotin, Cetatea Suceava, Cetatea Albă, Cetatea Tighina); monumente din Rădăuți, Vaslui, Iași ș.a.

Ştefan cel Mare: Viaţa legendară şi faptele sale extraordinare povestite pentru elevii care învaţă istoria. -Iaşi: Porţile Orientului: Casa Şcolilor, 2003. -168 p.

Volumul de față cuprinde două părți: Povestea vieții-în imagini, Mică antologie despre Ştefan cel Mare. Viaţa legendară şi faptele sale extraordinare povestite pentru elevii care învaţă istoria de Boris Crăciun. Mică antologie literară despre marele voievod cu 140 de portrete, desene, hărţi, fotografii.

Faptele şi vitejiile lui Ştefan cel Mare şi Sfânt: ed. omagială. -Chişinău: Cartea Moldovei, 2004. -122 p

„Ștefan este un om foarte înțelept și demn de mare laudă, foarte iubit de supuși, căci e blând și drept”.

Matei Murano

Ștefan cel Mare și Sfânt zice că nu era mare la statură, ci om mărunțel, da-i vorba că era în cap: mare la minte și cu chibzuială, era mare în sfat și în fapte, cum n-a mai fost altul ca el și… poate nici n-a mai fi vreodată. Deși era mic la stat, dar era iute amarnic, încât se bătea cu treizeci de oameni deodată, fără să se teamă că va fi bătut. Unii spun că era de șapte palme în frunte.

Acest volum cuprinde următoare povestioare: Ştefan cel Mare și Sfânt , Din copilăria lui Ștefan ce Mare, Prorocia despre Ștefan cel Mare și Sfânt, Vei ajunge om mare, Stejarul din Borzești, etc.

„Țineți minte cuvintele lui Ștefan, care v-a fost baci până la adânci bătrânețe … că Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmaților voștri”

Barbu Ștefănescu Delavrancea

Ştefan cel Mare şi Sfînt – domnitor al Moldovei: (1457-1504): Itinerar istorico-literar. -Chişinău: Epigraf, 2004. -40 p. 

Volumul de față Ştefan cel Mare şi Sfînt – domnitor al Moldovei: (1457-1504) este un itinerar istorico-literar, unde găsiți despre: Viața lui Ştefan cel Mare şi Sfînt, poem istoric ”Dumbrava roșie” de Vasile Alecsandri, Mama lui Ştefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu, Când a fost să moară Ștefan… de Ștefan O. Iosif, Ștefan cel Mare și Sfânt în mărturii, legende și vestigii, legendă populară: Cine a fost Ștefan cel Mare, poem istoric: Din zile mari de Ștefan O. Iosif, Ștefan Vodă ți codrul de Vasile Alecsandri, Imn lui Ștefan cel Mare de Vasile Alecsandri, Ștefan la Daniil Sihastrul de Radu Gyr, La Putna de Leonida Lari.

„Amintirea sa a luminat totdeauna în marea biserică a conștiinței neamului. Uneori mai tare, alteori mai slab, dar nici un vânt năprasnic n-a putut-o stinge. Și astăzi ea se înalță puternică, în marea flacără de mândrie și recunoștință”…

Nicolae Iorga

Țurcanu, Ion. Ştefan cel Mare: mică encicl. pentru adolescenţi / Ion Țurcanu. -Chişinău: ARC, 2004. -47 p.

Vă propunem la dispoziție volumul Ștefan cel Mare care este o mică enciclopedie pentru adolescenți, bogat ilustrată, care reconstituie viața și anturajul legendarului voievod. Domnitorul este văzut în toată complexitatea sa: de apărător al țării și ctitor de așezăminte, de legiuitor și bărbat politic, de om al credinței și diplomat iscusit. Fără a se ignora legenda, în lucrare primează faptul istoric și evenimentul concret. Pe acest fundal, figura domnitorului se conturează în toată amploarea sa.

Ştefan cel Mare şi Sfânt: 500 ani de nemurire. -Bucureşti, Chişinău: Litera Internaţional, 2004. -760 p.

Folclorul ni-l înfățișează pe cel mai iubit fiu al neamului nostru drept personaj înzestrat cu calități ce vin de dincolo de timp, din veșnicie. De fapt chiar înțelepciunea populară își presupune originea atemporală, în afara cadrului istoric. Tradiția Ștefaniană, capătă valori idealizate, chiar fantastice în creațiile de mai încoace. Relevanţa vieții și izbânzilor sale este aceea atribuită faimei de luptător al credinței. Nu întâmplător evlavia populară l-a canonizat cu promptitudine. Şi astăzi, când întreaga suflare românească îi aduce omagiu de cinstire la 500 ani de nemurire, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare stă de veghe asupra destinului nostru.

„Ștefan cel Mare lăsa în urma lui o țară care se întindea din Carpați până la Marea Neagră, cu cetăți semănate de-a lungul hotarelor ei, cu biserici mândre, cupolele cărora aureau prin codri și pe văi de râuri limpezi. O Moldovă înfloritoare, cu vecini domoliți… ”

Nicolae Dabija, Domnia lui Ștefan cel Mare