Ziua Mondială a Alfabetizării

Astăzi, 8 septembrie 2021, sărbătorim Ziua Mondială a Alfabetizării! Biblioteca „Alexandru Donici” a deschis și deschide mereu drumuri spre lectură de calitate, ajutând pe cei din jur să se bucure de beneficiile acesteia.

Actualmente, Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu”, derulează Campania de fidelizare „Fii deștept! Ia un card inteligent!”, care va dura toată luna septembrie și permite oricărui chișinăuian să ia un card gratuit la orice Filială a Bibliotecii Municipale, astfel beneficiind de toate serviciile și activitățile bibliotecii, inclusiv împrumutul de carte și alte resurse.

Haideți împreună să descoperim lumea literaturii, să intrăm în mintea scriitorului, în pielea personajului, care ne pot aduce împlinirea sufletească.

ABC-ul zilei

În 1965, UNESCO declară 8 septembrie Ziua Mondială a Alfabetizării.

De atunci, școli, comunități și organizații din toată lumea s-au unit pentru a atrage atenția asupra importanței pe care accesul la educație îl are pentru fiecare om și pentru țările în curs de dezvoltare, în special.

Celebrarea zilei pe plan international înlătură barierele dintre popoare și culturi, în încercarea de a construi un spațiu comun al învățării și progresului. Deși adesea copiii noștri își dau ochii peste cap când vine vorba de școală, sunt copii care ar da orice să aibă șansă de a beneficia de educație.

În atotștiutorul secol XXI, există pe Terra 775 de milioane de oameni adulți care sunt analfabeți, două treimi dintre aceștia fiind femei. 60,7 milioane de copii nu sunt incluși într-o formă de învățământ și sunt mult mai mulți care renunță sau frecventează rar școala.

Manifestările dedicate de-a lungul timpului Zilei Alfabetizării, s-au derulat sub diverse teme, care să inspire oameni din lumea întreagă în lupta cotidiană pentru o societate mai bună și mai dreaptă. De la sănătate și prevenirea dependențelor la lupta împotriva discriminării și încurajarea toleranței, înțelegerii și păcii, scriitori, artiști, oameni de cultură, lideri din domeniile politic, social și economic au fost invitați să sprijine acțiuni care să aprindă lumina cunoașterii.

Mini-lecție de istorie școlară românească

Chiar dacă românul s-a născut poet, tot simțea nevoia de a urma o școală, lucru care era destul de greu de realizat pentru oamenii simpli ai Evului Mediu. De la constituirea Principatelor Române, educația se făcea în școlile de pe lângă mănăstiri și biserici și în școlile de la curțile domnitorilor.

La început lecțiile erau predate în slavonă, ceea ce nu ușura procesul educativ, dar apoi s-a trecut la predarea în limba română, pe vremea unor domni mai luminați ca Matei Basarab și Vasile Lupu. Cum nicio minune nu tine mult pe aceste meleaguri, au urmat domniile fanariote care au introdus limba greacă în școli, pe vremea când aceasta nu era necesară nici măcar în domeniul turismului.

Instituții de învățământ celebre pe acea vreme erau: Şcoala domnească, Sfinții Trei Ierarhi din Iași și cea de la Mănăstirea Sfântul Sava din București. După declinul academic al perioadei fanariote, învățământul românesc a intrat la terapie intensivă cu ajutorul unor minți deschise precum Gheorghe Lazăr, George Asachi, I. E. Rădulescu și alții. S-au înființat școli în aproape toate capitalele de județ, iar cele din mediul rural au început să prospere. În acest context favorabil, Legea Învățământului din 1865, promulgată de Cuza, prin care se instituia obligativitatea învățământului primar, a picat la fix. Restul e … istorie contemporană.

Cu cartea, prin lume

Deși lumea pare astăzi un ”sat global”, diferențele dintre țări, zone și continente sunt încă destul de mari. Nivelul de alfabetizare și de educație este în legătură directă cu nivelul de dezvoltare economico-socială și cu nivelul de trai. Cercul este nu doar fără ieșire, ci și vicios: oamenii săraci nu își permit să meargă la școală, necunoașterea îi obligă să trăiască în sărăcie. În Andorra, Finlanda, Groenlanda, Liechtenstein, Luxembourg, Norvegia, procentul de alfabetizare, de 100%, se reflectă în bunăstarea locuitorilor, pe când cei din Sudan, Afghanistan, Burkina Faso sau Nigeria, unde procentul celor care știu carte coboară sub 20%, nu se pot lăuda cu o viață foarte prosperă.

Ai carte, ai parte

Alfabetizarea se înscrie între drepturile fundamentale ale omului și constituie baza învățării continue. Contribuie la o mai bună calitate a vieții, luptă împotriva sărăciei, reduce mortalitatea infantilă, asigură dezvoltarea durabilă și echitabilă, instituie pacea și democrația.

Anual, pe 8 septembrie, în cadrul unor conferințe, sunt dezbătute diverse teme, precum „Alfabetizare şi Sănătate“, „Alfabetizare şi întărirea femeilor“, „Alfabetizare şi Pace“. Tema de anul acesta este Alfabetizare şi Dezvoltare Durabilă“.

Concluzionând, alfabetizarea este importantă pentru a eradica sărăcia, a obţine egalitate între sexe şi a dezvolta societăţi democratice.

Sursa:
  1. https://publimix.ro/blog/arta-cultura/Ziua-Limbii-Romane
  2. https://publimix.ro/blog/copii/educatia-in-Finlanda
  3. https://publimix.ro/blog/copii/scoala-ca-sport-extrem