Micul prinț de Antoine de Saint-Exupery


Antoine de Saint-Exupery s-a născut la Lyon în anul 1900. După ce își face stagiul militar la aviație, se angajează ca pilot civil, asigurând inițial legăturile poștale între Franța și Africa, iar apoi inaugurează chiar linia de transporturi aeriene între Franța și Argentina.

Începând cu anul 1928, când debutează cu volumul „Curierul de Sud” și până în anul 1944, când va dispărea cu prilejul unei misiuni de război împotriva aviației naziste, Antoine de Saint-Exupery a scris numeroase cărți: „Zbor de noapte”, „Pământ al oamenilor”, „Pilot de război”, „Citadela”, precum și celebra sa creație alegorică pentru copii „Micul Prinț”, operă care pune în lumină posibilitățile nelimitate ale omului de a atinge, prin sacrificii eroice, un ideal mobil, trezind sentimente de o puritate, pe care o cunoaște doar nealterata lume a copilăriei noastre.

Biblioteca Alexandru Donici vă propune spre lectură cartea „Micul Prinț”, o poveste încântătoare pentru toate vârstele, despre copilărie, singurătate și prietenie. Ne aduce în prim-plan valorile umane, responsabilitate, legătura între oameni, toleranța și spiritul de aventură, îmbunătățind abilitățile de viață ale cititorului. În opinia noastră, această poveste poate fi valorificată la toate vârstele, cu diferite niveluri de lectură.

Saint-Exupery, Antoine. Micul prinţ / Antoine de Saint-Exupery. – Chişinău : Silvius Libris, s. a. –  64 p.

Cartea se adresează atât copiilor cât și
adulților cu inima de copil.

Povestirea modernă „Micul Prinț”, publicată în America în 1943, s-a bucurat în epoca de după război de o imensă popularitate. În această operă este readus la viața universul copilăriei inocente printr-o suită de parabole a căror unitate este asigurată de povestirile personajului principal care, în călătoria lui pe pământ, își spune povestea unui aviator aflat în mijlocul deșertului. Scrisă pe un ton plin de umor, opera este traversată de tandrețe de fiecare dată când este evocată figura Micului Prinț, plecat de pe mica sa planetă  în căutarea  adevăratului sens al vieții.

Pentru a caracteriza personajul Micul Prinț trebuie semnalat faptul că acestă se află într-o călătorie inițiatică care are ca scop descoperirea de sine. În călătoria sa palpitantă, personajul întâlnește tot felul de planete și personaje care i se par „în mod clar bizare” dar care reprezintă diferite caractere și îl ajuta în drumul sau spre cunoaștere și înțelegerea universului.

Ajuns pe Pământ, Micul Prinț își caută prieteni dar nu găsește nici unul. Întâlnește, în schimb, un șarpe, o floare și mai apoi o vulpe. Întâlnirea cu șarpele este plină de învățăminte, personajul nostru aflând ca oamenii pot fi singuri chiar și în mulțime. Din discuțiile cu vulpea, înțelege că are o responsabilitate față de floarea mândră și capricioasă pe care a lăsat-o acasă și din cauza căreia a început să se îndoiască de propria sa valoare. Își dă astfel seama că floarea lăsată pe planeta sa este unica, realizează că ea are nevoie de el, la fel de mult cum el are nevoie de ea, ca iubirea conferă sens existenței și ca, pentru a fi fericit, „ajunge sa te gândești ca undeva, printre milioanele de stele, există persoana iubită.

Personajele întâlnite și probele la care este supus în această călătorie îl ajuta pe Micul Prinț să recupereze ceea ce îi lipsea la început: înțelegerea propriei persoane și a celor din jur. Între povestitor și prinț se leagă o frumoasă prietenie care nu  va putea fi rupta nici de faptul ca copilul trebuie să se întoarcă acasă. Aviatorul este singurul adult capabil să comunice cu copilul.

Pe tot parcursul operei, imaginea Micului Prinț este zugrăvită prin opoziția cu „oamenii mari”. Astfel copilul are acces la esența lucrurilor spre deosebire de adulți care judeca după aparențe. Aceștia nu pot înțelege că „esențialul este invizibil pentru ochi“. Prăpastia existentă între lumea copilului și cea a adultului face imposibilă comunicarea între cei doi, de aceea adultul nu poate înțelege desenele făcute de copil.

Descoperim în acest personaj un alter ego al autorului, singurul dintre adulți care îl poate înțelege. Poate de aceea prințul și pilotul pot fi caracterizați împreună. Când pilotul îl întâlnește pe Micul Prinț el simte că poate fi, încă o data, copil.

Micul prinț e ferm convins că:
„Ochii nu văd adânc. Trebuie să cauți cu inima.”

Micul Prinț încarnează neobosita căutare a copilăriei. Alegoriile sunt numeroase și evidente. Folosind cuvinte simple ce ne transpun în lumea basmului, autorul contopește în această capodoperă farmecul poeziei cu simbolul și magia verbală pentru a evoca cu umor și ironie, dulceața și prospețime, imagini și tablouri pitorești care ascund un umanism profund izvorât din valorile eterne ale omului: poezia, dragostea și prietenia.

Micul prinţ de Antoine de Saint-Exupéry, ilustratii Fekete Szabolcs

Micul Prinț este un personaj extraordinar, curios și avid de cunoaștere, naiv și pur ca un copil, care poate vedea esența lucrurilor. „Micul Prinț” rămâne în literatura franceză imaginea copilului universal, a naivității, purității și inocenței.

Vă așteptăm cu drag la bibliotecă pentru a lectura această poveste minunată despre un copil năzdrăvan, călător prin spații astrale, un simbol luminos al prieteniei și dragostei autentice.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.