14 octombrie – Hramul orașului Chișinău

Fiecare suflet pâlpîie –
Pentru că contează…
Fiecare inimă trăiește-
De aceea pulsează…

Astăzi, 13 octombrie în cadrul Zilei orașului Chișinău, împreună cu elevii de la Liceul Ion Creangă, am discutat despre istoria orașului Chișinău. Copii au făcut cunoștință cu orașul Chișinău, capitala Republicii Moldova, este amplasat pe șapte coline, în imediata vecinătate a râului Bâc.

La 14 octombrie locuitorii municipiului Chișinău și oaspeții capitalei sărbătoresc Hramul orașului. Acesta este un eveniment remarcabil. Atât autoritățile locale cât și orășenii se pregătesc pentru celebrarea sărbătorii. Deci, ”Hramul Orașului – este hramul bisericii din localitate. Așa cum Chișinăul are mai multe biserici era dificil de stabilit ziua sărbătorii, abia în ultimile decenii s-a stabilit, că data de 14 octombrie marchează ziua orașului Chișinău, hramul bisericii Sfinților arhanghelii Mihail și Gavril.

Prima atestare documentară a Chișinăului ca așezare în valea râului Bîc se datează 17 iulie 1436. Viața culturală este menținută de 11 teatre profesionale, 9 muzee, 5 săli de concerte, 48 de biblioteci, 44 case de cultură, 8 cinematografe. În Chișinău este desfășurată activitatea multor uniuni de creație: Uniunea scriitorilor, Uniunea pictorilor, și altele. În continuare copii au aflat despre Legenda Chișinăului, au făcut cunoștință despre simbolurile orașului, Imnul Chișinăului: Orașul meu versuri de Gheorghe Vodă, muzică de Eugen Doga, Monumentele Chișinăului, Bisericile municipiului Chișinău, Teatrele Chișinăului, etc.

O plimbare prin Chișinăul de seară vă oferă o plăcere deosebită. Sperăm, că limbajul statisticii nu v-a obosit prea mult, dar dimpotrivă, v-a convins, că Chișinăul este un oraș modern, care privește cu încredere și speranță în viitor.

Identitățile Chișinăului

„Identitățle Chișinăului”, publicație care pune în valoare
istoria clădirilor de altă dată ale orașului.

Trecutul, prezentul, dar și viitorul orașului Chișinău se regăsesc în volumul „Identitățile Chișinăului”. Lucrarea în cauză este un proiect de investigație a orașului la care contribuie istorici și scriitori, arhitecți și critici de artă, arheologi și specialiști în domeniul conservării patrimoniului cultural, urbaniști, sociologi și antropologi urbani.

„Identitățle Chișinăului”, publicație care pune în valoare istoria clădirilor de altă dată ale orașului

Efortul colectiv al acestei lucrări vizează elucidarea unor aspecte necunoscute sau mai puțin cunoscute ale istoriei Chișinăului din ultimele secole. Revelarea „orașului ascuns” și „scoaterea din ascundere” a spiritelor locului. Aceasta prin discursuri pe diverse teme profesionale – istorică, culturală și spațial-urbanistică – pune în valoare unitatea construcției istorice și a memoriei personale și colective, care, cu siguranță, va da temeinicie orașului de mâine.

În esență, acest demers încurajează – și practică –
cultura memoriei urbane
.

Identităţile Chişinăului: materialele conf., 12-13 sept. 2011/coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chişinău: Pontos, 2012. -224 p.

IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI

Ediția „Identitățile Chișinăului” a apărut în urma Conferinței științifice internaționale omonime organizate în perioada 12-13 septembrie 2011, la Chișinău, de către Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM), Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural, Direcția Cultură a municipiului Chișinău, ONG Oberliht. Cartea începe cu un o prefață semnată de coordonatorii volumului Sergiu Mustață și Alexandru Corduneanu. Lucrarea „Identitățile Chișinăului” are trei capitole ce conțin 24 de studii, semnate de autori din Republica Moldova, România și Suedia, ce abordează variat identitatea istorică, culturală și urbanistică a orașului Chișinău.

De asemenea aspecte de heraldică (stema, drapelul, imnul Chișinăului), investigații arheologice, informații istorice, inclusiv referitoare la monumente arhitecturale de ordin religios ș.a. În volum se regăsesc hărți, fotografii, schițe ce reconstruiesc imaginea Chișinăului vechi. Textele sunt în limbile română, engleză și germană. Volumul a fost editat într-un tiraj de 500 de exemplare.

Identitățile Chișinăului: materialele Conferinței Internaționale „Identitățile Chișinăului”, ediția a II-a, 1-2 oct. 2013/ coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2015. -308 p.

CEEOL - Book Detail

Cartea „Identităţile Chişinăului” cuprinde materialele conferinţei cu acelaşi titlu care a avut loc în octombrie 2013. Autorii se referă la situaţia oraşului din secolul al XVIII-lea, perioada ţaristă, anii interbelici, perioada sovietică şi cei 20 de ani de independenţă. Istoricii prezintă viața comunităților care au trăit în Chișinău, precum și mărturii inedite despre anumite străzi și biserici din capitală. Cartea se deosebește nu numai prin aspect grafic de calitate, dar și prin conținut. Pe paginile lucrării s-au regăsit fotografii, schițe și hărți inedite care reconstruiesc un Chișinău dispărut printre noile construcții de astăzi.

Identitățile Chișinăului: materialele Conferinței Internaționale „Identitățile Chișinăului”, ediția a III-a, 1-2 oct. 2015/coord. Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2016. -273 p.

CEEOL - Book Detail

Modernitatea urbană a Chișinăului numără peste 350 de ani. Temeliile târgului Chișinău au fost puse pe vremea domnitorului Vasile Lupu (1634-1653). În tot acest răstimp Chișinăul crește în straturi urbane care se schimbă succesiv. Astăzi orașul își revendică stăruitor memoria reprimată îmbogățind-o prin cercetările fenomenelor urbane, prin mișcările protejare a patrimoniului cultural material și imaterial. În ideea de moștenire istorică și culturală orașele care reușesc fericit să-și împletească trecutul cu prezentul și viitorul, punând în evidență unitatea comunitară, devin centre culturale de iradiere regională sau globală (vezi cazurile Praga, Paris, Timișoara).

Identitățile Chișinăului: materialele Conferinței Internaționale „Identitățile Chișinăului”, ediția a IV-a, 19-20 oct. 2017/coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2018. -296 p.

Eforturile organizatorilor conferinței „Identitățile Chișinăului” încurajează studiile și cercetările urbane pe diverse domenii. Cultura memoriei, susținută de cercetători, aduce și o schimbare de viziune asupra viitorului orașului. Tot mai des orașul este perceput ca subiect de dialog istoric și cultural.

În așa mod ideea lucrării Identitățile Chișinăului își regăsește și sensul, și misiunea.

Identitățile Chișinăului. Orașul interbelic: materialele Conferinței Internaționale, ediția a V-a, 1-2 noiem. 2018/coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2020. -284 p.

Ultimele două volume ale ediției Identitățile Chișinăului lansate recent, întitulate Orașul interbelic (volumul 5) și Orașul subteran (volumul 6), vezi mai jos, reprezintă o încercare de focalizare a cercetărilor asupra unor aspecte ale Chișinăului din spatele orașului sau asupra unor perioade specifice de dezvoltare a orașului, cum a fost perioada interbelică a sec. al XX-lea. De-a lungul timpului, fiecare secol a însemnat pentru oraș o perioadă de mari transformări, provocate de schimbarea regimurilor politice.

Chișinăul interbelic depășește în mod remarcabil moștenirea țaristă și devine, cu toate neîmplinirile, ratările și tensiunile vecinătății și conspirației sovietice, unul din marile centre
urbane ale României Mari.

Chișinăul românesc al anului 1940 era de nerecunoscut, cu peste o sută de instituții de învățământ (facultăți, conservatoare, licee, gimnazii, școli) cu predare în limba română, cu câteva zeci instituții culturale (de la Teatru Național la biblioteci, cămine culturale, societăți și cluburi sportive), cu 18 biserici ortodoxe în care se liturghisea românește, cu șase tipografii mari care asigurau publicarea de cărți, ziare și reviste în limba română și în limbile minorităților naționale, cu sute de unități economice (industrie și comerț, instituții de credit), cu instituții de sănătate publică, asistență și prevedere, cu aeroport (deschis în 1921) cu curse regulate și show-uri aviatice, cu stadion și hipodrom, cu zeci de asociații profesionale (ale medicilor, ziariștilor, scriitorilor etc.), uniuni profesionale și sindicale și asociații de caritate, acest oraș al „tristeții noastre basarabene” de cândva se transformă dintr-o localitate colonială de la periferia imperiului într-un oraș românesc foarte important în noua alcătuire politică, economică și culturală a țării.

Identitățile Chișinăului. Orașul subteran: materialele Conferinței Internaționale, ediția a VI-a, 24-25 oct. 2019/coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2020. -224 p.

Actualmente identitatea urbană a devenit o temă de lucru și creaţie nu doar pentru istorici, sociologi și artiști, dar îndeosebi pentru manageri și administratori urbani.

Ceea ce definește istoria, cultura, spațiul-urbanistic – trebuie accentuat, repus în valoare, făcut să funcționeze din plin, dezvoltat prin obiective, politici și proiecte concrete, articulate profesional de o administrație competentă și asumate în cunoștință de cauză de comunitatea Chișinăului.

În septembrie-octombrie 2020 au fost lansate volumele cinci și șase ale ediției Identitățile Chișinăului. Tomurile întrunesc contribuțiile participanților la conferințele internaționale omonime, desfășurate la Chișinău în 2018 și 2019. Celelalte patru volume, editate anterior, cuprind studii, articole de analiză și eseuri expuse la edițiile din 2011, 2013, 2015 și 2017 ale conferinței.

Primele cinci volume ale ediției „Identitățile Chișinăului”

„De la bun început, în Chişinău au trăit mai multe comunităţi culturale, religioase şi etnice. Aici s-au regăsit şi ortodocși, catolici, protestanţi și evrei. Din păcate, regimurile totalitare şi-au lăsat amprenta sa şi au distrus foarte mult. Chişinăul a pierdut identităţile sale pe parcursul istoriei din cauza regimurilor politice. Însă ele se recuperează în contextul unei noi societăţi democratice. Astăzi, Chişinăul rămâne, la fel, un oraş mixt cu multe comunităţi. Oamenii încep să conștientizeze legătura lor cu locul de trai”,
a declarat Sergiu Musteață, unul din coordonatorii lucrării.

Lansarea volumelor „Identitățile Chișinăului” a declanșat discuții aprinse despre distrugerea monumentelor de arhitectură și violarea peisajului urban al capitalei prin ridicarea unor clădiri de prost gust. Noile construcții amenință cu deformarea identității orașului. Fostul arhitect-șef al Chișinăului Anatolie Gordeev, a remarcat că în lume se observă două tendințe: dorința de a transforma orașul într-un „New York” și tendința de recuperare a identității locale. Nu încape îndoială că, în cazul Chișinăului, autoritățile trebuie să urmeze a doua tendință pentru a spori imaginea orașului.

Trebuie păstrate nu numai monumentele istorice, dar și casele simple, deoarece acestea reflectă memoria
și identitatea localității.

În acest sens, urbanistul suedez Bo Larsson, care se interesează de dezvoltarea Chișinăului încă din anii 70 ai secolului trecut, menționează în studiul său că există multe posibilități de a dezvolta armonios orașul, fără a distruge patrimoniul cultural. Nu în ultimul rând, el recomandă modernizarea transportului public şi edificarea unei regiuni atractive şi moderne în zona râului Bâc.

La biblioteca Alexandru Donici găsiți primele 4 volume ale ediției „Identitățile Chișinăului”.
Sursa:

Alexandru CORDUNEANU
Despre „Identitățile Chișinăului”