Știința pe înțelesul tuturor


Toate adevărurile sunt ușor de înțeles o dată ce sunt descoperite; ideea e să le descoperi – Galileo Galilei.

Ziua Internațională a Științei o marcăm în fiecare an în data de 10 noiembrie. Știința este o neîntreruptă căutare a adevărului, o luptă permanentă pentru a afla cum funcționează Universul, care merge înapoi până la primele civilizații. Antrenată de curiozitatea umană, s-a bazat pe raționament, observație și experiment.

Cel mai cunoscut dintre filosofii greci ai antichității, Aristotel, a scris mult despre subiecte științifice și a pus bazele multor lucrători care l-au urmat.

Dacă ești un adevărat căutător al adevărului, trebuie ca măcar o dată în viață să te îndoiești, pe cât posibil, de toate lucrurile
– Rene Descartes

Oamenii de știință

De la începuturile sale, când indivizii sau mici grupuri lucrau mai mult izolat, deseori în scopuri cvasi-religioase, știința s-a transformat într-o activitate practică esențială pentru funcționarea societății moderne. Azi, multe proiecte presupun un grad înalt de colaborare și poate fi greu – și chiar ofensator – să selectezi doar câte un nume. Există mai multe zone de cercetare ca oricând și limitele dintre disciplinele devin neclare. Matematicienii oferă soluții la probleme de fizică și fizicienii explică natura reacțiilor chimice, în timp ce chimiștii cercetează misterele vieții și biologii își îndreaptă atenția spre inteligența artificială.

Mai jos enumerăm doar câteva dintre numele care au contribuit la înțelegerea lumii:
Arhimede
Download Free png Archimedes statue - /famous/science/Greek/Archimedes ...  - DLPNG.com

Arhimede a fost unul dintre cei mai mari matematicieni ai Antichității. Născut pe la 287 î. Hr., a fost ucis de un soldat, când orașul său, Siracuza, a fost cucerit de romani, în 212 î. Hr. Concepuse mai multe arme înspăimântătoare pentru a ține la distanță vasele de război cu care romanii atacaseră Siracuza – o catapultă, o macara ce putea scoate vârful unei corăbii afară din apă și o suprafață de oglinzi care concentrau razele soarelui, putând da foc unui vas și fiind, așadar, mortală. Probabil, a inventat, în timpul unei șederi în Egipt, și șurubul lui Arhimede, folosit și azi în irigații.

Arhimede a calculat, de asemenea, cu aproximație valoarea lui Pi (raportul dintre circumferința și diametrul unui cerc) și a formulat legile pârghiilor și scripeților. Realizarea de care era cel mai mândru o constituia dovada matematică potrivit căreia cel mai mic cilindru în care se poate înscrie o sferă are de exact 1,5 ori volumul ei. Pe mormântul lui Arhimede au fost gravate o sferă și un cilindru.

Pitagora
Pythagoras

Se știu puține lucruri sigure despre viața matematicianului grec Pitagora, care nu a lăsat nici o operă scrisă. S-a născut pe insula Samos, dar a părăsit-o înainte de 518 î. Hr. S-a mutat la Croton, din sudul Italiei, unde a fondat o societate filozofică și religioasă secretă numită „Pitagorienii”. Cei din nucleul societății își spuneau matematikoi și considerau că realitatea, la nivel cel mai profund, este de natură matematică. Pitagora socotea că relațiile dintre toate lucrurile pot fi reduse la numere și grupul lui s-a apucat să descopere aceste relații.

Pitagora a studiat armonicele coardelor vibratoare și, probabil, a oferit prima dovadă a teoremei care acum îi poartă numele: aceea că pătratul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este suma pătratelor celorlalte două laturi.

Xenofan

Xenofan din Colofon a fost un filosof și poet itinerat. Preocupările lui variante reflectau cunoștințele pe care le dobândise prin observații atente din călătoriile lui. A identificat energia Soarelui care încălzește oceanele, pentru a crea nori, drept forța conducătoare de la baza proceselor fizice de pe Pământ. Xenofan credea că norii alcătuiesc corpurile cerești: stele sunt nori arzând, în vreme de Luna e făcută din nori comprimați. Descoperind rămășițe fosilizate de viețuitoare marine, departe de țărm, a dedus că Pământul alterna între perioade de potop și uscăciune.

Xenofan a produs una dintre cele mai timpurii descrieri ale fenomenelor naturale care nu invocă forțe divine pentru a le explica, dar munca i-a fost, în general, neglijată în veacurile de după moartea lui.

Oricât de multe ați cunoaște despre acest subiect, fie că sunteți elevi, profesori, studenți interesați de știință sau experți autodidacți, în paginile acestei cărți veți găsi o mulțime de lucruri și explicații concise, citate clasice care fac descoperirile științifice memorabile, iar ilustrațiile ingenioase vă stimulează curiozitatea.

Vă așteptăm cu drag la biblioteca „Alexandru Donici”
să aflați despre:

Notes for Students - Central Northland Science Fair | 23rd August, 2021
  • Începuturile științei și Revoluția acesteia
  • Orizonturi în expansiune
  • Un secol de progres
  • O schimbare de paradigmă
  • Catalog al oamenilor de știință, etc.

Sursa: Știința. Idei fundamentale. București: Litera, 2016. -352 p.

Un comentariu la „Știința pe înțelesul tuturor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.