Harry Potter de J.K. Rowling

J.K. Rowling

scriitoare britanică, scenaristă, filantrop

31 iulie 1965, Yate, Regatul Unit

J.K. Rowling este autoarea celor șapte volume din seria Harry Potter. De asemenea, este autoarea romanului Moarte subită, publicat în anul 2012, și, sub pseudonimul Robert Galbraith, a seriei de romane polițiste din seria Cormoran Strike. J.K. Rowling debutează ca scenaristă, fiind și producătoarea filmului Fantastic Beasts, o nouă poveste despre lumea vrăjitorilor, cu premiera în noiembrie 2016.

Seria Harry Potter, scrisă de J.K. Rowling, a atras, încă de la publicarea primului volum, în anul 1997, mulți cititori de toate vârstele, devenind celebră în toată lumea.

J.K. Rowling pune bazele unei aventuri nemaipomenite la care pot participa atât copiii cât şi părinţii. Avem mister, secrete, tensiune, lecţii de prietenie şi cursă contra cronometru. La asta se adaugă şi o şcoală magică cu încăperi ascunse şi cotloane nenumărate. Avem fantome, profesori, un paznic de hol neînfricat cu așa pisică atotvăzătoare, un îngrijitor al animalelor magice unic şi un răufăcător cu adolaţi. Oare ce metode de a face faţă haosului din jur vor adopta Harry, Hermione şi Ron? Vor putea cei trei să facă faţă tuturor provocărilor?  

Vă invităm să păşiţi în lumea lui Harry Potter şi să scoateţi magia la iveală. Lord Voldemort este mai aproape decât ştiţi şi din umbră îşi ţese noi pânze de abolire a lumii.

Rowling, Joanne Katheline. Harry Potter și Piatra Filozofală / J.K. Rowling. – București : Egmont, 2001. – 262 p.

Primul volum ne introduce în aventurile a trei elevi la școala Hogwarts: Harry, Ron și Hermione. Harry Potter și Piatra Filozofală reprezintă un mijloc magnific pentru a pătrunde într-un univers plin de magie, în care binele înfruntă răul și în care întâmplări extraordinare au loc la tot pasul. Harry este un băiat aparent obișnuit, dar cu un trecut tumultuos (el fiind singurul care a supraviețuit vreodată atacului lui Cap-de-Mort) care află abia la 11 ani de la naștere cine este el cu adevărat. Și de aici începe aventura.

Oglinda ne arată cea mai ascunsă, cea mai
arzătoare dorință a noastră.

Cartea are un stil de scriere destul de alert, mai ales spre final, când se va intensifica radical acțiunea. În prima parte a romanului, autoarea încearcă mai mult să deblocheze tainele vrăjitoriei, iar Piatra Filozofală devine punctul culminant al volumului mult mai târziu. Materiile, personajele, sălile de curs sunt foarte bine conturate, autoarea reușind, pe lângă deblocarea tainelor magiei, și deblocarea tainelor scrisului.

Rowling, Joanne Katheline. Harry Potter. Vol. 2 : Harry Potter şi camera secretelor. – Bucureşti : Egmont România, 2007. – 269 p.

Cel de-al doilea volum aduce, în prim-plan, pe Harry, Hermione, Ron și Draco Malfoy ca fiind vrăjitori mai experimentați, mai ales datorită faptului că au trecut cu brio peste primul an la școala de vrăjitori. Harry Potter și Camera Secretelor este un volum plin de aventură, care te poară de colo-colo. Este precum mătura lui Harry, pe care la început nu știe să o stăpânească, dar pe care, într-un final, ajunge să o iubească, deoarece s-ar putea să apară clipe în care să nu o mai aibă.  Dacă ai curaj, s-ar putea să te amuzi copios alături de Dobby. Cine este acesta? Cititorule, noi îți oferim prilejul de a afla. Tot ceea ce trebuie să faci se poate rezuma la maxim patru lucruri: împrumuți cartea, o deschizi frumos, o citești și te îndrăgostești de ceea ce înseamnă Harry Potter.

Rowling, Joanne Katheline. Harry Potter și prizonierul din Azkaban / J.K. Rowling. – București : Egmont, 2007. 331 p.

Harry Potter și prizonierul din Azkaban este mai mult decât o povestea, acest volum este o adevărată trăire, care se prezintă precum o furtună pentru cititori. Faptul că J.K. Rowling a ales să abordeze un subiect mai complicat și mai trist, nu poate decât să sensibilizeze, iar pe mine m-a convins. Cel mai important, când vine vorba de acest volum, este să fii pregătit din punct de vedere emoțional și să nu lași situațiile să te întristeze prea tare, deoarece în orice rău există și un bine. Dragă cititorule, ești pregătit pentru a afla cum se încheie acest an la Hogwarts pentru Harry și pentru toți ceilalți? Ești curios să vezi dacă Malfoy se află în același conflict cu Harry? Ești gata să aflii ce sunt aceea dementori și de ce îl urmăresc pe Harry? Oare îi va putea învinge, chiar dacă nu este decât un adolescent?

Rowling, Joanne Katheline. Harry Potter. Vol. 4 : Harry Potter și pocalul de foc / J.K. Rowling. – București : Egmont, 2003. 655 p.

Romanul Harry Potter și Pocalul de Foc este al patrulea volum din cele șapte ale seriei, publicat în anul 2000. În acest volum, Școala de vrăjitoare și vrăjitori, Hogwarts, se pregătește de Trimagiciadă, o competiție periculoasă, la care au voie să participe numai elevii vrăjitori de minimum 17 ani. Deși Harry are doar 14 ani, printr-un mod misterios, în ziua de Halloween, el este selectat de Pocalul de Foc ca fiind un al patrulea participant în competiție. Harry trece prin probe foarte periculoase, iar in final, câștigă Trofeul Trimagiciadei din periculosul labirint de pe terenul de Quidditch, lucru care ia o întorsătură spectaculoasă și înfricoșătoare, în care Voldemort, ucigașul părinților lui Harry, revine în forma lui fizică, urmat de armata sa de Mortivori, care încep să atace Hogwarts-ul prin cele mai groaznice moduri.

Însă Harry reușeste să treacă chiar și de cele mai grele obstacole, cu ajutorul prietenilor săi care îl ajută și îl susțin în toate dintre aceste aventuri. Acțiunea acestui volum este foarte captivantă, iar aventurile incitante prin care trec personajele te țin cu sufletul la gură pe măsură ce avansezi în lectura fiecărui capitol.

Rowling, Joanne Katheline. Harry Potter și ordinul Phoenix / J.K. Rowling. – București : Egmont, 2006. – 871 p.

Harry Potter și Ordinul Phoenix este un roman care denotă o maturitate, are o acțiune mult mai intensă și mai complexă și parcă mult mai aproape de lumea tenebrelor, ceea ce e de înțeles dacă ne amintim că în volumul precedent se întorsese Cap-de-Mort, Lordul Întunericului, atât de temut în lumea magică încât oamenii nici măcar nu se încumetă să îi pronunțe numele. Se simte clar o evoluție a stilului din partea autoarei, care merge mână în mână cu cea a personajelor, ce ajung în lumea deloc ușoară a adolescenților, ceea ce face ca seria să devină mult mai mult o serie pentru adulți, diferențiindu-se în mod cert de primele două volume, dedicate mult mai tare unui public mai tânăr, dornic să pătrundă în lumea aceasta a Hogwarts-ului și a lui Harry Potter.

Romanul de față este mult mai întunecat ca atmosferă, mult mai dur ca situații, iar introducerea unui personaj detestabil, Dolores Umbridge, care nu îndulcește cu nimic acțiunea în sine. În plus, Harry Potter devine adolescent și are acea atitudine specifică acestora, începe să se simtă deja mare, în ciuda faptului că lumea încă îi rămâne aproape în totalitate un mister: se simte singur și neînțeles de cei din jur, are impresia că știe totul, acționând în consecință, fapt care conduce la multe fapte necugetate, ba chiar și la pierderi semnificative ce s-ar fi putut evita dacă s-ar fi oprit puțin și ar fi analizat lucrurile și din alte perspective.

Harry Potter și Ordinul Phoenix scoate la iveală profeții trecute, dezvăluie secrete bine păstrate și aduce cu sine incertitudini și dureri noi. Volumul cinci din celebra serie Harry Potter este un roman mult mai complex și mai matur decât celelalte de până acum.

Rowling, Joanne Katheline. Harry Potter și Prințul Semipur / J.K. Rowling. – București: Egmont, 2005. – 584 p.

Harry Potter și Prințul Semipur este un volum despre consolidarea prieteniilor, despre căutarea de sine și despre iubire, singura care are puterea de a doborî orice obstacol. De asemenea, romanul este despre oameni și alegerile pe care aceștia le fac, despre demonii interiori pe care fiecare îi înfruntă așa cum poate mai bine, unii urmând calea cea dreaptă, a bunătății și a umanității, iar alții pierzându-se pe drum, fiind pradă propriilor obsesii și dorințe. Volumul șase nu are o acțiune la fel de intensă precum a avut cel de al cincilea, lucrurile sunt mult mai așezate până la un moment dat, și, cu toate că pericolul plutește în aer și o atmosferă sumbră este prezentă încă din primele pagini, nu ne simțim la fel de indignați cum am făcut-o la romanul precedent.

Totul pare mult mai calm, mai aproape de o finalitate pozitivă, însă aparențele înșală foarte tare și se dovedește că nu este nimic altceva decât liniștea de dinaintea furtunii, căci ultimele o sută de pagini le străbați cu sufletul la gură, cu inima străpunsă de mii de cioburi de îngrijorare, sperând până în ultima clipă că se va întâmpla o minune, că tot ceea ce citești nu este decât un coșmar din care te vei trezi și că lucrurile se vor aranja de la sine…

Nu este așa și asta doare, te face să strigi puternic împotriva nedreptății și a trădării, dar fără folos. Rămâi totuși cu o urmă de speranță în suflet auzind planurile de viitor ale lui Harry Potter, care devine mult mai înțelept și este forțat de împrejurări să se maturizeze mult mai repede și să ia hotărâri decisive, ce îl pot transforma fie într-un erou al întregii comunități vrăjitorești, fie într-un pierzător, incapabil să facă lumină în tot haosul din jur…

Harry Potter și Prințul Semipur este, de fapt, un roman despre alegerile pe care orice persoană este nevoită să le facă în această viață.

Rowling, Joanne Katheline. Harry Potter. Vol. 6 : Harry Potter și Prințul Semisânge / J.K. Rowling. – București : Arthur, 2018. – 613 p.

În acest volum realizăm, de fapt, maturizarea personajelor și ajungerea lor la adolescență, Harry îndrăgostindu-se de Ginny Wesley (sora lui Ron). Consider ca acest volum este doar liniștea dinaintea furtunii, însă vine și cu momente amuzante. Pasajele în care cei 3 vrăjitori se joacă cu poțiuni de dragoste crează situații amuzante și fac deliciul acestui volum. Într-o seară de vară, când Dumbledore ajunge pe Aleea Privet ca să-l ia pe Harry Potter, mâna în care-și ține bagheta este arsă și uscată, dar el nu dezvăluie de ce. Secretele și suspiciunile învăluie lumea vrăjitorească, nici Hogwarts nemaifiind un loc sigur. Harry este convins că Malfoy poartă Semnul Întunericului: un Mortivor se află printre ei. Harry are nevoie de vrăji puternice și prieteni adevărați ca să cerceteze cele mai întunecate secrete ale Lordului Voldemort, iar Dumbledore îl pregătește să-și înfrunte destinul…

Rowling, Joanne Katheline. Harry Potter. Vol. 7 : Harry Potter și talismanele morții / J.K. Rowling.  – București : Egmont, 2007. – 624 p.

Harry Potter și Talismanele morții este învăluită în mister, însă reușește în același timp să deschidă și foarte multe uși, conferind răspunsurile de care aveam atât de mult nevoie. Asistăm la o lupta pe viață și pe moarte între bine și rău, unde cunoaștem lucruri noi și dorim ca personajele noastre preferate să triumfe. Alianțe, trădări, lacrimi și surprize, toate fac parte din acest univers, care între noi fie vorba, ne-a încercat răbdarea mult timp. Pornește căutarea pentru horcruxurile lăsate de Voldermort și doar Harry, Hermione și Ron le pot găsi și distruge. Evident răul va face tot posibilul să oprească acest lucru, însă am sperat până în ultimul moment că Harry va avea parte de o poveste după sufletul său.

Unii consideră că poate seria este prea grea, prea „de groază” pentru copii, de aceea spun că nu este o regulă bătută în cuie că trebuie să ai până în 15 ani pentru a lectura Harry Potter. Îndemn toți cititorii avizi după aventură, magie și prietenie să își cumpere serie și să aibă curajul să se avânte cu inima deschisă într-un univers construit cu maturitate și dedicare.

Plângi, razi, te bucuri, te sperii sau îți faci 1000 de scenarii în cap care se adeveresc sau nu, aventurile micului vrăjitor încântă pe toată lumea și așa cum am spus, este important să luăm din fiecare lectură ceva frumos, pe care să îl purtăm cu noi veșnic.

Rowling, Joanne Katheline. Harry Potter și copilul blestemat / J.K. Rowling. – București : Arthur, 2016. – 331 p.

Harry Potter și Copilul blestemat e despre nostalgie. Dar, mai mult de atât, e despre cum te simți atunci când ești diferit de toți cei din jurul tău. Ai nevoie de un erou pentru a te salva, sau te poți salva singur? Recomandăm Harry Potter și Copilul blestemat (seria Harry Potter în general) tuturor celor care vor să evadeze din lanțurile cotidianului, tuturor celor care vor să se regăsească, dar, mai ales, tuturor celor care vor să fie o voce, nu doar un ecou. Harry Potter și Copilul blestemat este cea mai frumoasă materializare a fantasticului pe care am întâlnit-o vreodată!

Voi ați citit volumele Harry Potter? Cum vi s-a părut aceasta lume fascinantă?

Vă așteptăm cu drag la biblioteca Alexandru Donici pentru a împrumuta cărțile fantastice, pline de mister Harry Potter de J.K. Rowling.

Alexandre Dumas – un nume universal în literatură

,

Alexandre Dumas

romancier și dramaturg romantic francez
24 iulie 1802- 5 decembrie 1870

Dumas Davy de la Pailleterie, cunoscut și ca Alexandre Dumas père, Alexandre Dumas tatăl, s-a născut  24 iulie 1802, Villers-Cotterêts, Aisne și a decedat pe 5 decembrie 1870, Puys, Seine-Maritime. A fost un autor de romane istorice de aventuri, prin care a devenit cel mai popular scriitor francez din lume.

Thomas-Alexandre Dumas, tatăl lui Alexandre Dumas, a avut o carieră distinsă în armata revoluționară, ajungând la gradul de general înaintea împlinirii vârstei de 31 ani. Thomas-Alexandre s-a căsătorit cu Marie-Louise Elisabeth Labouret, iar în iulie 1802, în Villers-Cotterêts, Aisne, lângă Paris, s-a născut fiul lor, Alexandre Dumas. Tatăl său, general al Revoluției franceze a murit în 1806, când fiul său avea trei ani și jumătate.

Alexandre Dumas a fost crescut de mama sa și a primit o educație mai degrabă mediocră, însă acest fapt nu i-a afectat afinitatea pentru cărți, pe care le citea ori de câte ori avea ocazia. Povestirile mamei sale despre faptele de vitejie ale tatălui său din anii de glorie a lui Napoleon i-au stârnit imaginația pentru aventuri și eroi.

Cariera literară

În 1823, se mută la Paris, unde, datorită caligrafiei sale, intră în slujba Ducelui d’Orléans. După studii neglijate, a lucrat ca funcționar în biroul unui notar și a debutat redactând piese de teatru împreună cu prietenul său, vicontele Adolphe Ribbing de Leuven. Aceste prime încercări literare au fost eșecuri. Continuă să scrie teatru și cunoaște, în fine, succesul în 1829, grație reprezentației cu Henric al III-lea și curtea sa, la Comedia Franceză.

Succesul continuă pe toată durata carierei sale literare, în genurile sale predilecte: dramatic și romanul istoric. A fost un autor prolific, semnând mari opere, cum ar fi: Cei trei mușchetari, Regina Margot, După douăzeci de ani sau Contele de Monte-Cristo.

Dumas, Alexandre. Cei trei muschetari. Vol. 1 / Alexandre Dumas. București: Adevărul Holding, 2011. – 382 p.

Nu există o carte cu aventuri și intrigi care să nu mă impresioneze. Mai ales unul dintre cei mai cunoscuți și citiți autori, Alexandre Dumas, de la care am așteptat mult, și
așteptarea aceasta s-a confirmat peste limită. 

Fidel crezului romantic, Dumas se inspiră din istorie, în special din istoria Franței, şi, în 1844, dă cu Cei trei mușchetari una din cărţile cele mai citite de toate generaţiile care s-au succedat de atunci şi până astăzi în toate colţurile lumii. Celebritatea romancierului Dumas va întrece de acum înainte cu mult pe cea a dramaturgului. Dumas devine un specialist al romanului-foileton, asigurând zeci de mii de cititori ziarelor şi revistelor care reuşeau să obţină colaborarea lui. Romanul lui Dumas descrie aventurile lui d’Artagnan și ale camarazilor săi între anii 1626 și 1628, și implicarea lor în intrigile din jurul regelui Ludovic al XIII-lea, al puternicului Cardinal Richelieu, al frumoasei regine Ana de Austria, al iubitului englez al acesteia, George Villiers, Duce de Buckingham, precum și în asediul orașului La Rochelle.

Acțiunile celor patru prieteni se vor intersecta și cu planurile misterioasei Milady de Winter, și ale secretarului lui Richelieu, Contele de Rochefort. Prin „Cei trei mușchetari”, Dumas creează un roman de aventuri de succes, de factură romantică, îmbogățit cu toate „ingredientele” care puteau face rețeta celebră: mizează pe un erou excepțional, îndrăzneț și dornic de peripeții, îi oferă evenimente spectaculoase, periculoase, lasă să alterneze scene de luptă cu unele de dragoste. Intriga este clară, bazată pe scheme antitetice: regelui i se opune cardinalul, mușchetarii domnului de Tréville se opun gărzilor lui Richelieu, Milady doamnei Bonacieux.

Eroii par a se contamina de simțul umorului de la narator, care nu o dată își atinge ironic personajele: Porthos, ușor fanfaron, preferă să inventeze povești cu lupte nemaivăzute și ducese îndrăgostite, decât să-și mărturisească înfrângerea ori interesul pentru vreo femeie de rând; Aramis vrea să se călugărească de câte ori întârzie scrisorile iubitei; în sfârșit, tânărul d’Artagnan, pornit din Tarbes să cucerească lumea și părând „o copie credincioasă a eroului lui Cervantes”.

Mușchetarii lui Dumas rămân totuși construiți pe un model etic: e un model pe care trebuie să-l recunoaștem în acel cod al onoarei căruia nici unul nu i se sustrage; în felul acesta trebuie înțelese duelările după tipic, ritualurile adresărilor ceremonioase între gentilomi, respectul cuvântului dat, ca și promisiunile făcute către sine, nepăsarea față de moarte și nu în ultimul rând fidelitatea față de suveran. E un cod cu valoare absolută, dar peste care se așează, înlăturându-i asprimea, libertatea poznașă a personajului. Pentru Dumas, eroismul nu mai e unul sublim, ci unul simpatic.

Citate:
  • Toți pentru unul și unul pentru toți!
  • Viața este plină de umilințe și dureri. Toate firele care o leagă de fericire se rup rând pe rând în mâna omului, mai ales firele de aur. (…) Tăcerea e cea din urmă bucurie a nenorociților.
  • Speranța e cea din urmă scânteie care se stinge în orice inimă.
  • Fiecare zâmbet este o jignire şi fiecare privire – o provocare!
  • În general, se cer sfaturi numai pentru a nu fi respectate. Iar dacă sunt respectate, se întâmplă aşa numai ca să ai pe cine să dai vina că ţi le-a dat.

Voi ce părere aveți despre roman? Dar despre film? 

Dumas, Alexandre. Contele de Monte Cristo / Alexandre Dumas. Chişinău: Cartier, 2015, 2011. – 603 p. 

Contele de Monte Cristo este paradoxal: deși în aparență e un eseu despre răzbunare, în esență e un amplu elogiu al toleranței și al iertării. Publicată în 1844 de francezul Alexandre Dumas, opera ne povestește despre viața lui Enmond Dantes, prezentat a fi un tânăr foarte talentat în arta manevrării vasurilor navale pe mare. Contele de Monte Cristo este o carte care te face să cugetezi mai mult asupra răzbunării în sine. Dacă v-ați întrebat vreodată ce s-ar întâmpla când un om ar acționa în rolul dreptății divine și ar alege că este de datorita sa să pedepsească sufletele blestemate a celor care l-au golit pe interior, atunci această carte vă este indispensabilă. Cartea este presărată cu citate filosofice despre viață.

Opera lui Alexandre Dumas este una dintre acelea căreia când îi citești ultimul rând vezi lumea într-un alt mod și o recomandăm tuturor persoanelor înarmate cu puțină răbdare.

Contele de Monte Cristo rămâne, alături de Cei trei mușchetari, opera cea mai citită și cea mai reușită a lui Dumas. Aceasta se datorează celor mai diverse aspecte ale romanului romantic, de la critica valorilor burgheze la nostalgia divinității, de la angajamentul istoric la visul exotic, ridicându-le prin forța geniului său de povestitor și printr-o sensibilitate extremă la rang de locuri comune ale imaginarului epocii sale, la o dimensiune mitică ce-i conferă romanului său până în ziua de azi întreaga putere de fascinație.

Dumas, Alexandre. Regina Margot / Alexandre Dumas. București: Adevărul Holding, 2011. – 350 p.

Regina Margot este o poveste de aventuri, una din multele pe care le-a scris Alexandre Dumas, concentrându-se întotdeauna pe o perioadă a istoriei franceze. În acest caz, ne duce în Franța secolului al XVI-lea în mijlocul războiului dintre religiile catolice și protestante, care este scris în 1845. Scrisă într-un stil rafinat, Alexander Dumas utilizează o proză  ce emană eleganță, cu o abundență de dialoguri. O formă complexă de narațiune, dar autorul oferă cititorului o lectură plăcută, deoarece aceasta are sentimentul de a fi prezent în toate scenele care sunt dezvoltate în carte, în toate situațiile. În ceea ce privește personajele, amestecă figuri istorice reale cu personaje fictive, care sunt atât de bine integrate în complot încât este dificil să se determine linia fină care le separă.

Deși personajele principale sunt Margot și La Mole, cred că unul dintre personajele care ies cel mai mult în evidență, deși rolul său este acela de antagonist, este Caterina de Medici, o femeie care este portretizată ca cineva fără milă, maestru în arta intrigilor și altor arte neortodoxe; cineva care nu a ezitat să se folosească de orice mijloc pentru a își atinge obiectivele ei.

Ceea ce este uimitor cu privire la această poveste este că toate aceste mici intrigi sunt redate perfect de Dumas. Cel mai bun prieten poate fi cel mai mare dușman atunci când este necesar. Se trădează unii pe alții, conspiră, aspiră să intre în grațiile unuia  sau altuia, doresc să se răzbune… Numeroasele și ingenioasele intrigi lasă cititorul uimit.

Prietenia este o stea, pe când dragostea… dragostea nu este decât o lumânare. O să-mi spui că există mai multe tipuri de lumânări, şi că printre ele sunt unele mai bune; cea trandafirie e cea mai bună, dar oricât de trandafirie ar fi lumânarea, tot se topeşte, pe când
steaua străluceşte mereu.”

Pe scurt, cartea „Regina Margot” este una dintre acele romane care sunt citite cu dependență, în care istoria, aventura, dragostea, pasiunea și josnicia ființelor umane se împletesc.          

Citate reprezentative:
  • Ce puţin îi trebuie lui Dumnezeu ca să facă lucruri mari!
  • Muzica îl îmbată şi-l struneşte pe dănţuitor, în vreme ce curiosul nu vede decât mişcarea şi îşi râde de paiaţa aceasta ce se frământă fără rost, când el, curiosul, nu aude muzica.
  •  Când pui la cale o uneltire, trebuie să izbuteşti; iar pentru aceasta, prima condiţie este să fii hotărât, şi ca să iei o hotărâre grabnică, sinceră, eficace, trebuie să fii încredinţat că izbuteşti.
  •  Există în firea omenească antipatii pe care le poţi învinge şi simpatii pe care le poţi forţa. Fierul nu-i magnet, dar magnetizându-l, la rândul său atrage fierul.

În secolul nostru nimeni nu s-a bucurat de o popularitate la fel de mare ca cea a lui Alexandre Dumas; succesul lui e mai mult decât succes-este triumf. Slava lui răsună aidoma sunetelor de fanfară. Alexandre Dumas nu e doar un nume francez, ci și european;
mai mult chiar – e un nume universal. (V. Hugo)

Federico Moccia și opera sa

Federico Moccia

20 iulie 1963, Roma

scriitor, scenarist de film și televiziune, regizor italian

Federico Moccia s-a născut 20 iulie 1963 la Roma, este un scriitor și regizor italian, cunoscut în special pentru romanul Trei metri deasupra cerului, care a fost ecranizat în 2004 și 2010. Primul lucru pe care trebuie să-l știți despre Federico Moccia este că adevărata sa pasiune, înainte ca literatura să intre în viața sa, a fost televiziunea și cinematograful. 

Debutează în cinematografie în calitate de regizor asistent al tatălui său Giuseppe Moccia, iar din 1987 se lansează ca regizor și scenarist de filme de televiziune. În 1992 el scrie primul său roman, intitulat Tre metri sopra il cielo (Trei metri deasupra cerului). Inițial Federico Moccia nu a găsit edituri la care să publice romanul său de debut, astfel autorul decide să-și lanseze cartea pe cont propriu colaborând cu o editură mai puțin cunoscută, iar primul tiraj este unul foarte mic. Din 1996 revine în cinematografie și se implică la realizarea mai multor emisiuni televizate.

Prima sa carte a început să iasă în evidență după 12 ani de publicare. În anul 2004, în mod neașteptat, romanul „Trei metri deasupra cerului“ a devenit popular printre elevii liceelor din Roma, fiind relansat de Editura Feltrinelli într-o nouă versiune. De asemenea, este republicată versiunea completă și originală din 1992, în timp ce regizorul Luca Lucini adaptează cartea pentru film, iar Federico Moccia participă la elaborarea scenariului.

Vânzările explodează, iar romanul devine un fenomen național...

Pentru romanul Trei metri deasupra cerului, autorul Federico Moccia câștigă în 2004 Premiul Torre di Castruccio, secțiunea Narațiune și premiul Insula Romana, Secțiunea Young Adult. Cartea se vinde în Europa, chiar și în Brazilia și Japonia: în Italia s-au vândut aproximativ un milion și 800 de mii de exemplare, în timp ce în Spania, chiar mai mult de două milioane, devenind cel mai bine vândut autor în 2010 și 2011.

În urma acestui succes, Federico Moccia revine la scris și în 2006 publică Ho voglia di te (Te doresc), al doilea roman al său. Cartea, care este continuarea romanului Trei metri deasupra cerului, a câștigat Premiul Cimitile. Pe baza acestui roman mai apare un film în 2007 în regia lui Luis Prieto (regia și scenariul sunt coordonate de Moccia). Filmul are un succes grandios și acumulează încasări de aproape 14 milioane de euro.

În 2007 apare în librării romanul Scusa ma ti chiamo amore (Scuză-mă, dar te iubesc), după care este făcut filmul omonim, regizat de Federico Moccia, lansat în anul 2008. Din nou încasările sunt fabuloase. Cea de-a treia carte din trilogia „Trei metri deasupra cerului”, care se numește Tre volte te (De trei ori tu), a apărut în Italia la începutul anului 2017. Federico Moccia s-a implicat și în politică, iar din 2012 până în 2017 a fost primarul comunei Rosello, regiunea Abruzzo din sudul Italiei.

Cărțile lui Federico Moccia sunt citite de tinerii din întreaga lume, o popularitate
deosebită având traducerile în limba spaniolă.

Cărți pe care le găsiți la biblioteca „A. Donici”:
Moccia, Federico. Trei metri deasupra cerului. Federico Moccia. Chișinău: Bestseller, 2017. -378 p.

Bestseller International, peste 12 milioane de exemplare vândute, roman tradus în 14 limbi

Ea este o studentă model și o fiică perfectă. El este un tip violent și dur. Provin din două lumi diferite. În ciuda la toate, între ei se naște o poveste de dragoste pe cât de frumoasă, pe atât de controversată. O relație pentru care cei doi trebuie să lupte mai mult decât se așteptau. Step și Babi sunt ca Romeo și Julieta contemporani, într-un cadru ce pare să fie creat pentru iubire.

Protagoniștii trăiesc o poveste de dragoste în cel mai pur stil Romeo și Julieta, dar modern. O mare poveste de dragoste. Pe de o parte tineri, viața de grup, motocicletele și cursele, pe de altă parte incertitudinile și tăcerile unor familii nefericite. Un microcosmos de vieți furioase care încearcă să se desprindă de la pământ.

Romanul „Trei metri deasupra cerului” a stat la baza unui film de mare succes, regizat de Fernando González Molina, cu Mario Casas și Maria Valvedere în rolurile principale. Filmul a fost lansat în anul 2010 și a avut încasări totale de 13 milioane de dolari.

Federico Moccia este un autor care reda sentimente și stări de spirit. Descrieri actuale, amintiri sau trăiri în care nu poți să nu găsești o mică parte din tine.

Moccia Federico. Te doresc. Federico Moccia. Chișinău:Bestseller, 2018. -648 p.
Continuarea bestsellerului „Trei metri deasupra cerului”

„Voi reuși vreodată să mă întorc acolo, unde doar îndrăgostiții trăiesc,
la trei metri deasupra cerului?”

După ce a trăit doi ani la New York, Step revine la Roma. Amintirea cu Babi l-a însoțit tot timpul și îi este frică de momentul când se va reîntâlni cu ea. Deodată, își dă seama că lucrurile s-au schimbat și puțin câte puțin va trebui să-și reconstruiască viața în Italia: să-și facă prieteni noi, să se angajeze, să înceapă o viață nouă…

Când o cunoaște pe Gin, o fată veselă și frumoasă, își dă seama că poate să se îndrăgostească din nou. Dar nu este ușor să o uite pe Babi, iar când o revede, simte că toată lumea lui se dezechilibrează… Merită să încerci să retrăiești o poveste de dragoste trecută sau e mai bine s-o uiți pentru totdeauna?

În volumul Te doresc, partea a doua a romanului „Trei metri de asupra cerului”, Federico Moccia ne captivează cu un roman savuros care ne vorbește despre dorințe, dragoste și vise. Romanul „Te doresc” a stat la baza unui film de mare succes, Tengo ganas de ti (2012) regizat de Fernando González Molina, cu Mario Casas, Clara Lago și Maria Valvedere în rolurile principale. Filmul a avut încasări totale de 48 milioane de dolari.

„Scriitorul italian Federico Moccia propune o versiune modernă a unei povești clasice de dragoste, cu protagoniști incompatibili din cauza claselor sociale din care provin și a mentalității pe care au deprins-o. Acesta este și motorul tensiunii narative a romanului și ceea ce asigură suspansul. Un roman cu ritm alert, acțiune intensă și foarte imprevizibil.” — Cartea de la ora 5

Federico Moccia este un scriitor al dragostei, bucurându-se de atenția unui public larg și variat, format din adolescenții de ieri și de azi.” 
— Cotidianul La Repubblica

Moccia, Federico. Scuză-mă, dar te iubesc. Federico Moccia. Chișinău: Bestseller, 2020. -403 p.

Dragostea adevărată nu are vârstă!

De această dată nu vom mai urmări evenimente din viața lui Babi și Step, dar va trebui să ne ocupăm de ceea ce promite să fie o mare, splendidă și imatură poveste de dragoste. Sunt trei protagoniști: un bărbat, o fată și o poveste de dragoste. El este un bărbat matur. Ea este pe punctul de a absolvi liceul. El are treizeci și șapte de ani, iar ea șaptesprezece. Ce putea găsi un bărbat fermecător ca el la o fată ca ea? Răspunsul este mult prea evident: douăzeci de ani mai puțin! Oare ce se va întâmpla? Și dacă e dragoste?

„Un roman sclipitor și autentic, așa cum ne-a obișnuit Moccia.”
— Roberto Baldini, scriitor italian

Un roman captivant, prin care Federico Moccia te face să crezi că dragostea adevărată nu are vârstă. După succesul răsunător al trilogiei „Trei metri deasupra cerului”, Federico Moccia revine cu o frumoasă poveste de dragoste, care te face să visezi.” — La Repubblica

Cele mai bune de fraze ale lui Federico Moccia
  • Se simte bine să te gândești la trecut când viitorul este înfricoșător.
  • Dacă îți lipsește cineva, nu plânge… Ridică ochii și amintește-ți că sunteți sub același cer.
  • Dragostea, este atunci când ți se taie respirația, când e absurd, când îți lipsește, când e nebunie… Când numai gândul că ar putea fi cu altul, te face să treci tot oceanul.
  • Adevărul în iubire ți-l poate arăta doar timpul.
  • Arta de a învinge se învață din înfrângeri.
  • Trei metri deasupra cerului — locul celor îndrăgostiți.
  • Acum nu mai am îndoieli. Nu am remușcări, nu am păcate, nu mai am trecut. Am numai o dorință mare de a lua totul de la început. Și de a fi fericit. Cu tine.
  • Îți dai seama că totul în viață se întâmplă o singură dată, și nu vei mai putea fi niciodată la trei metri deasupra cerului.
  • Poți schimba cerul de deasupra ta, dar nu poți schimba ceea ce ai în inimă.
  • Nu observi minunea unei iubiri decât atunci când ai pierdut-o deja.
  • Există un singur lucru care are puterea de a schimba viața unei persoane: iubirea.
  • În viață, căutăm întotdeauna explicații. Pierdem timpul căutând un motiv. Dar uneori nu există. Și oricât de trist ar părea, aceasta este tocmai explicația.
  • În viață nu poți avea totul; cu toate acestea, este necesar să se aspire la fericire. Deoarece fericirea nu este un scop, ci un stil de viață.
  • Când inima se hotărăște, când are curajul să-și schimbe calea, nu ar trebui să aștepți.
  • Dacă ești tot timpul în așteptarea opiniei altora, a ceea ce vor spune ei, nu ești liber.
  • Ești în căutare de libertate atunci când te simți prizonier.
  • Secretul după o victorie este să nu joci din nou. Trebuie să știi cum să te ridici de la masă la momentul potrivit.
  • Când urmărești un vis, găsești pe drum multe semne care indică direcția, dar dacă ți-e frică nu le vezi.