Cărți inspirate din fapte reale


Obama, Michelle. Povestea mea / Michelle Obama. – București : Litera, 2018. – 620 p. 

 O carte serioasă, o mărturisire sinceră a unei figuri unice a Americii de la începutul secolului XXI… „Povestea mea” este o lucrare rafinată și plină de forță, scrisă cu grație și umor. – Isabel Wilkerson, The New York Times Book Review

În această carte, Michelle Obama descrie primii ani ai căsniciei sale, când încerca să gătească echilibrul între carieră și ascensiunea rapidă în politică a soțului ei. Ne dezvăluie detalii intime din discuțiile pe care le-au purtat înainte de candidatura lui Barak Obama la președenție și impresii despre rolul pe are ea l-a jucat în campania lui electorală, ca o figură populară, dar și foarte des criticată. Povestea mea ne poartă prin bucătăriile modeste din Iowa și prin sălile de bal de la Palatul Buckingham, prin momente de durere sfâșietoare și ambiție fără limite, aducându-ne aproape de sufletul unei figuri unice, inovatoare a istoriei în timp ce se străduiește să trăiască autentic, punându-ți forța și vocea în serviciul unor idealuri mai înalte. Spunându-și povestea cu sinceritate și îndrăzneală, ne aruncă o provocare nouă, celorlalți: Cine suntem și cine dorim să devenim?

Cu un stil grațios, presărat cu umor și cu o sinceritate neobișnuită, Michelle Obama ne oferă o poveste vie din culisele vieții ei, relatând secvențe neștiute despre lansarea istorică a familiei pe scena internațională, precum și din viața lor ca familie prezidențială, de-a lungul celor opt ani spectaculoși petrecuți la Casa Albă, în care și-a descoperit propria țară, iar america a descoperit-o pe ea.

FRAGMENT DIN CARTE

Sunt multe lucruri pe care încă nu le știu despre America, despre viață, despre ce ar putea să aducă viitorul. Dar mă cunosc pe mine însămi. Tatăl meu, Fraser, m-a învățat să muncesc din greu, să zâmbesc des și să mă țin de cuvânt mereu. Mama mea, Marian, mi-a arătat cum să judec singură lucrurile și cum să-mi fac vocea auzită. Împreună, în apartamentul nostru înghesuit din sudul orașului Chicago, ei doi m-au învățat să descopăr ceea ce e important în povestea noastră, în povestea mea, în marea poveste a țării noastre. Chiar dacă nu e totul frumos sau perfect. Chiar dacă este mai real decât ai vrea să fie. Povestea ta este tot ce ai, tot ce vei avea vreodată. Este ceva ce merită prețuitMichelle Obama

O viață complexă, împlinită, relatată cu încredere și candoare… Fiecare pagină strălucește prin forță și grație. Douglas Brinkley, The Boston Globe

„Povestea mea” este o carte inspirațională fără să își propună să fie așa. De primele cuvinte, reușește să fie deopotrivă o poveste de dragoste și o saga de familie. Această carte ne amintește că America se află într-o continuă transformare și că speranța poate fi un cuvânt de acțiune dacă îi permitem să fie. Această carte este un balsam de care America are nevoie, de la o femeie pe care America nu o merită încă.” Angie Thomas, Time

Ben Jelloun, Tahar. COPILUL DE Nisip / Tahar Jelloun, Ben. – București: Nemira Huse, 2020. – 184p.

Copilul de nisip este o carte vizionară despre putere, colonialism și
identitate de gen în Africa de Nord.

Inspirat din fapte reale, acest roman povestește viața lui Ahmed – cea de-a opta fiică a unui cuplu islamic fără moștenitori băieți, crescută ca bărbat, cu drepturile și privilegiile de rigoare. Într-o piață din Marocul anilor ’50, un povestitor le spune celor adunați în jurul lui o istorie bogată, stranie și fermecătoare, despre amputarea identității unei femei și puterea obiceiurilor și a legii islamice. Zahra Ahmed/Mohammed Ahmed e crescută ca băiat pentru a putea duce mai departe imperiul familiei. Dar, pe măsură ce se maturizează, dorința de a avea la rândul ei copii marchează începutul evoluției sexuale și al dorinței de explorare, în concordantă cu adevărata ei identitate. Această poveste seamănă întru câtva cu noaptea; este obscură și totuși bogată în imagini; ar trebui să ducă spre o lumină slabă și blândă; când vom ajunge în zori, vom fi eliberați, vom fi îmbătrânit cu o noapte, lungă  și apăsătoare, o jumătate de secol și câteva foi albe risipite în curtea de marmură albă a casei noastre cu  amintiri.

Unii dintre voi vor fi tentați să locuiască în acest nou sălaș sau măcar să ocupe acolo un locșor de dimensiunea trupului lor. Știu, tentația uitării va fi mare, o fântână cu apă pură de care nu trebuie să te apropii sub nici un pretext, chiar dacă ți-e sete. Fiindcă povestea aceasta este și un deșert. Trebuie sa mergi desculț pe nisipul încins, să mergi și sa taci, să crezi în oaza care prinde contur în zare și care nu încetează să se înalțe spre cer, să mergi și să nu privești înapoi, ca să nu te ia amețeala.

Sellou, Abdel. Tu mi-ai schimbat viața / Abdel Sellou. Chișinău : Bestseller, 2020. – 282 p.

„În viața reală a fost mult mai interesant decât în film.”- Abdel Sellou

Abdel nu voia acest post, ieșise de foarte puțin timp din închisoare și nu avea nici o experiență și nici un chef să se joace de-a dădaca, cu atât mai puțin să o facă pentru un bogătan. Philippe, în schimb, nu-l voia decât pe el: toți ceilalți aveau prea multă falsă pudoare, prea multă compasiune. Fiecare dintre cei doi protagoniști a oferit celuilalt o șansă, fără emoții exagerate, într-o provocare mutuală: anume să-și transforme propriile slăbiciuni și pe ale celuilalt în puncte forte. Din zeci de pretendenți la postul de însoțitor, el a preferat să aleagă un imigrant de curând ieșit din închisoare. Și nu a greșit: îngerul păzitor nu numai că l-a ajutat să iasă din depresie ci i-a redat pofta de viață. Întâlnirea cu Philippe i-a schimbat viața lui Abdel Sellou. Cultura bogată și inteligența lui Philippe împreună cu energia de viață debordantă au făcut o minune. Minunea unei prietenii adevărate și sincere, mai presus de orice neputință fizică și diferența socială.

Uneori trebuie să pătrunzi în lumea altcuiva pentru a putea
înțelege ce lipsește în lumea ta.

În autobiografia sa, Abdel Sellou ne expune o versiune surprinzătoare a acestei aventuri, o lecție de viata, o „dragoste la prima vedere” de tip amical, pe cât de hilara, pe atât de emoționantă. – Philippe Pozzo di Borgo. O carte despre prietenie adevărată, despre cum prietenia schimbă oamenii, vindecă sufletul. O carte care inspiră și sădește speranța și credința în oameni.

Povestea lui Abdell Sellou și a lui Philippe Pozzo di Borgo a inspirat filmul „Invincibilii” (Intouchables), devenind filmul francez cu cel mai mare succes internațional. Filmul a fost regizat de Olivier Nakache și Eric Toledano. În rolurile principale joacă actorii Francois Cluzet și Omar Sy. „Intouchables” a avut nominalizări și premii la Globul de Aur, BAFTA, Academia Europeana de Film, Festivalul Internațional de Film din Tokyo s.a

Fiecare persoană are nevoie de oameni noi în viață, fie buni, fie răi. Acestă carte ne deschide ochii și ne spune să ne trezim, să păstrăm lângă noi persoanele care ne schimbă, persoanele care ne dau ocazia să trăim într-un concept nou, diferit.

Ne place să numim această creație ca fiind o operă de artă, așa cum spune și în carte Abdel:
— Spune-mi, de ce crezi că oamenii sunt interesați de artă ?
— Nu știu, pentru că este o afacere?
— Nu. Pentru că arta este singura urmă pe care o putem lăsă după noi.

Cartea te face să meditezi, să plângi, să zâmbești! Ca la final sa avem parte de fericire! Recomandăm cu încredere tuturor celor ce iubesc
să trăiască prin cărți!

Un comentariu la „Cărți inspirate din fapte reale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.