Cristina Bujor – autoarea la microfon (din interviuri)

Program de lectură
Ediția a XX-a, 2023

Interviul pentru Moldova.org Interviu moldova.org din 2016 

    „Recomand părinților să se apuce ei de citit, în loc să-i oblige pe copii să citească, și astfel ei vor imita comportamentele. Ulterior, literatura a devenit o modalitate foarte simplă de a descoperi oameni. Și cred, în continuare, că cei care citesc sunt mult mai toleranți, au un grad de înțelegere și libertate mai mare. Deoarece în cărți aflăm că oamenii sunt foarte diferiți, complecși, aflați în continuă problematizare, în căutare de sine, frumoși anume prin individualitatea lor, care depășește simpla diferențiere între bun și rău, cuminte și obraznic, curajos și laș. Mă pasionează frământările spiritului uman, faptul că toți avem dileme față de propriul sine, suntem parte a aceleași energii universale. Cărțile, de fapt, ne pot oferi atâtea răspunsuri și, cel mai important, atâtea întrebări noi.”

            Interviul pentru Diez Articol diez.md din 2016  

 „Colecția Întâmplări cu tâlc… surprinde istorioare amuzante și educative destinate celor mai mici, care abia descoperă plăcerea lecturii. Ideea acestei colecții este de a introduce copiii în lumea emoțiilor, a valorilor autentice, prin joc, prin poveste și prin imagini calde, bune și frumoase. Îi mulțumesc pe această cale Veronicăi Mariț, un artist talentat, care transpune în imagini povestirile mele și oferă copiilor un deliciu vizual memorabil. Ne-am gândit să comunicăm direct cu picii de 5-7 ani, care încep să citească, astfel cartea conține texte scurte cu litere mari, pentru a facilita primii pași în lumea cărților.”

            Interviul pentru Moldova.org Interviu moldova.org din 2018

   „Toate emoțiile sunt firești: și bucuria, și furia. Ar trebui să învățăm să ne înțelegem emoțiile.”

Maria Pilchin – critic literar

Citate din cartea Întâmplări cu tâlc de Cristina Bujor

Program de lectură
Ediția a XX-a, 2023

Bujor, Cristina. Întâmplări cu tâlc : 3. Despre responsabilitate ; 4. Despre iubire / Cristina Bujor. – Chişinău : Epigraf, 2022. – 80 p. 

 „Emoțiile fierbinți, acelea care se ridică pe șira spinării și coboară cu viteza luminii până în coadă, s-au mai răcit. Poate bătaia îi calmă pe ambii. Sau poate au înțeles că problema cea mare nu era găsirea vinovatului, ci repararea greșelii.”

„Ca într-un dans ciudat, cei doi prieteni se rânduiau – Tărcuș făcea copaci verzi, că avea laba mai mare, iar Zorba înșira flori multicolore și trăgea cu gheruța linii pe petale. Apoi Tărcuș puse două labe împreunate pe mijlocul foii și apăru un soare. Zorba își muie coada în vopsele și trase un hamac pe toată lungimea colii. Entuziasmat, Tărcuș apucă o pensulă între dinți, iar Zorba o scutură atent cu lăbuța: din ea cădeau mici picături albastre, de parcă era o ploiță de vară.”

   „Când am început să căutăm soluții, am încetat să căutăm vinovatul. Și în loc să găsim vinovatul, noi am găsit rezolvarea problemei și am rezolvat greșeala.”

 „Un mosorel de blană, plin de noroi, lipicios și pe jumătate înghețat – un motănaș. Nici nu mieuna, nici nu mișca, stătea lipsit de vlagă, în timp ce deasupra se certau niște păsări, iar câțiva muguri de copaci plesneau de bucurie. Nu avea un ochi, iar urechile îi erau ambele deformate.”

     „În jur totul renăștea. Gândacii se încolonau în oști imense. Buburuzele păreau că abia învățau să zboare după o iarnă lungă. Vrăbiuțele făceau hore în jurul copacilor. Era o vreme în care toți iubeau viața. Iar Zorba se întreba cum ai putea lipsi de dragoste pe cineva doar pentru că este diferit?”

  „Prietenii au stat așa lipiți unul de altul mult timp. Apoi au mers unde era improvizat culcușul lui Hawkeye. Motănașul s-a făcut colac pe mănușa de lână și a adormit.”

     „Zorba era trist și bucuros, totodată. Știa că motănașul sfrijit pe care l-a găsit abandonat va deveni un motan vrednic de tot neamul lor. Un motan curajos și bun. Zorba știa: Nu blana te face motan, ci caracterul. Caracterul pisicesc.”

Maria Pilchin -critic literar

Vă invităm la o nouă doză de lectură!
Vă așteptăm la Biblioteca „A.Donici”, pentru a cunoaște mai bine cartea Întâmplări cu tâlc de Cristina Bujor o carte care merită citită!
Vă garantăm că o să vă placă și n-o să rămâneți dezamăgiți!
Lectură plăcută!

1 februarie – Ziua Internațională a Cititului Împreună

Ziua Internațională a Cititului Împreună, îndemn la lectură ca mod de dezvoltare a creativității, a empatiei și a gândirii critice.  
În fiecare an, cu ocazia Zilei Internaționale a Cititului Împreună, oamenii din toată lumea citesc împreună cu voce tare și își împărtășesc poveștile, scopul principal fiind acela de a susține alfabetizarea ca un drept al omului care aparține tuturor. 
Este o campanie de promovare a bucuriei, frumuseții și beneficiilor lecturii.

Ziua Internațională a Cititului Împreună / World Read Aloud Day (WRAD) a fost inițiată de LitWorld, o organizație nonprofit fondată în anul 2007. Această inițiativă reunește într-o singură zi copii, tineri și adulți din peste o sută de țări ale lumii pentru a celebra puterea cuvintelor. Cei care citesc sunt capabili să comunice mai bine atât verbal, cât și în scris. Studiile arată că persoanele care citesc frecvent sunt în măsură să-i înțeleagă mai bine pe ceilalți, să empatizeze cu ei și să vadă lumea și din perspectiva altora.

La promovarea îndemnului Cititului Împreună s-a alăturat și  biblioteca pentru copii Alexandru  Donici deschizându-și  larg ușile pentru a găzdui publicul cititor de toate vârstele. 
Primii ne-au pășit pragul preșcolarii grădiniței 146 grupa pregătitoare nr. 8 „Toporașii” ghidați de  educatoare Tatiana Tomșa. Cărțile nouțe achiziționate cu câteva săptămâni în urmă stăteau frumos aranjate pe masă și suport în așteptarea cititorilor. 
Copiii au luat una câte una și au început să le răsfoiască, să le admire desenele colorate. .  După o perioadă de tăcere și liniște am izbutit să le sustrag atenția aplicând jocul „Alege cartea dorită”, fiecare și-a ales câte o carte după anumite criterii: desene, mărimea literelor, personaje, etc.


Dintre cărțile alese le-am atras privirea la cartea „Băiatul cu mâinile dansante” o poveste despre  un băiețel surdo-mut. Împreună am citit și am analizat unele fapte negative și pozitive a acestei povestioare. La ultima pagină a acestei cărți am găsit și alfabetul semnelor, pe care am încercat sa-l exersăm și să înțelegem că nu-i atât de ușor după cum se crede. Sper ca cititorii de astăzi să sprijine îndemnul la lectură ani și ani la rând mărturisind, afirmând că: Cititul Este Calea Spre Cunoaștere.  

Biblioteca Alexandru Donici, încurajează pe toți, de la mic la mare să-i ajute pe cei din jur să se bucure de lumina lecturii.  
Bucurați-vă împreună cu copiii de această zi!
Citiți împreună! Dăruiți o carte!
Cărțile niciodată nu sunt prea multe!
Convingeți persoanele care vă înconjoară să facă la fel!
Apelați la marile personalități care ne-au lăsat ca testament gânduri despre importanța lecturii – bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare.

Cetățeni, să citim împreună cu comunitatea internațională la 1 februarie și în fiecare zi!