Coraline de Neil Gaiman

Bătălia Cărților 2021
Categoria: copii (11-14 ani)

Neil Richard Gaiman

Neil Richard Gaiman s-a născut pe 10 noiembrie 1960, Anglia, Regatul Unit. Este un autor britanic de povestiri și romane science fiction și fantasy, romane ilustrate, teatru radiofonic și film. Printre lucrările sale de referință se găsesc seria The Sandman și romanele Pulbere de steleZei americaniCoraline și Cartea cimitirului. Scrierile lui Gaiman au câștigat numeroase premii, printre care Hugo, Nebula și Bram Stoker, precum și medalia Newbery în 2009 și medalia Carnegie în literatură în 2010. Este primul autor care a câștigat atât medalia Newbery cât și medalia Carnegie pentru aceeași lucrare. Entuziasmul în creștere al fanilor săi a făcut să fie numit un „star rock” al lumii literare.

Gaiman, Neil. Coraline / Neil Gaiman. -București: Arthur, 2020. -175 p.

”Poveștile nu sunt doar adevărate, sunt mai mult de atât: nu pentru că ne spun că balaurii există, ci pentru că balaurii pot fi pentru că ne spun că balaurii pot fi învinși”.

G.K. Chesterton
Coraline Anniversary Edition Neil Gaiman

Pe covorul din sufragerie se proiecta, imensă și deformată, umbra lui Coraline, care stătea în pragul ușii… Nu întotdeauna dacă deschizi o ușă dai de altă încăpere. Nu știi niciodată când te așteaptă o lume paralelă de cealaltă parte. Realitatea nu s-a mai transfigurat atât de straniu de când Alice s-a rostogolit în gaura iepurelui și a ajuns în Țara Minunilor. Curaj, imaginației, prezență de spirit… și o pisică neagră-iată de ce are nevoie Caroline pentru a porni în aventură. Tu ai cercetat toate ușile din casa ta?….

Coraline este o fetiță de vreo 10-12 ani, care se mută cu familia ei într-o casă veche și puțin dubioasă. Părinții ei sunt mereu ocupați, n-au timp de ea, de jocurile sau întrebările ei, așa că își petrece timpul explorând casa și observându-și vecinii.

Într-o zi, dă de o ușiță care nu duce nicăieri, pentru că intrarea a fost zidită. Lucrurile încep să devină ciudate când șoarecii vecinului nebun îi transmit să nu treacă prin ușă, iar două foste vedete de cabaret, Miss Spink și Miss Forcible, îi citesc în ceai și-i prezic numai lucruri rele. De asemenea îi dau o piatră pe post de talisman, care o va ajuta să se întoarcă mereu acasă.

Când Coraline încearcă din nou să vadă ce-i în spatele ușii, zidul de cărămidă dispare și în locul ei apare un coridor. Evident că intră și îl traversează, dar locul în care ajunge e foarte asemănător cu apartamentul ei. De fapt e chiar o copie a apartamentului ei, care vine la pachet cu încă o mamă și încă un tată. Aceștia se prezintă ca fiind Cealaltă Mamă și Celălalt Tată. Doar că au nasturi în loc de ochi. Și când se uită mai bine, parcă Cealaltă Mamă e totuși destul de diferită de mama ei. E mai înaltă și mai palidă. Chiar dacă e mai înfricoșătoare ca înfățișare, Cealaltă Mamă pare mult mai bună decât mama ei adevărată. Îi face toate poftele, îi gătește, o ascultă.

Totuși, ar vrea ceva de la Coraline: să-și coase și ea nasturi în loc de ochi și în felul ăsta vor rămâne mereu împreună. Ideea nu-i surâde fetei și se întoarce acasă la ea, unde nu-i mai găsește pe părinții ei. Abia după două zile, o pisică ce tot bântuie pe lângă casă, și pe care o întâlnește și-n Cealaltă Lume, îi arată o oglindă în care Cealaltă Mamă îi închisese pe părinții ei.

Dorindu-și să-i salveze, dar fiindu-i și teamă de bestia din Cealaltă Lume, Coraline pornește într-o aventură în necunoscut. Lucrurile încep să se precipite, descrierile locurilor, ale personajelor și ale sunetelor sunt tot mai vii, apar fantome, neant, o mână absolut groaznică și teamă. Dar Coraline are un scop și este o fetiță deșteaptă, așa că, își ia inima în dinții și își salvează părinții.

De același autor:
  • Cartea Cimitirului
  • Pulbere de stele
  • Noroc cu laptele
  • Mitologie nordică
Vă așteptăm cu drag la bibliotecă, să faceți cunoștință cu cele 10 cărți ale concursului de lectură „Bătălia cărților – 2021”. Dacă doriți să câștigați și să deveniți Cititorul Anului 2021, trebuie să citiți cărțile incluse în concurs și să susțineți o pledoarie despre cartea preferată!
LECTURA TE VA FACE ÎNVINGĂTOR!

Impresii de lectură- Ne vedem în cosmos prieteni

Titlul acestui roman deosebit ,,Ne vedem în cosmos, prieteni!,, este o formulă de ,,la revedere,, originală, bazată pe pasiunea incredibilă a pesonajului principal, cosmosul. Această frază sugerează oarecum speranța, dar și încrederea în sine a lui Alex de a se întâlni cu ființele inteligente din tainicul univers. Un alt titlu potrivit ar fi : ,,O stea mai strălucioare,, .

Pot asemăna această carte cu adevărată galaxie plină de culori și lucruri nemaivăzute până acum, cu o galaxie în care trăiește un băiat, o stea în sine ce continuă să strălucească și să dăruie lumina sa până și în cele mai grele momente.
Aventura impresionantă a micului om de știință aduce multe roade în nelimitata sa imaginație. Moartea tatălui său, schizofrenia mamei sale, descoperirea unei surori iubitoare despre care nu știuse până acum îl aduc la o singură concluzie : dragostea, curajul, adevărul, aceste cuvinte le folosim pentru a descrie sentimente, iar motivul pentru care nu le putem descrie în totalitate este acela că atunci suntem la fel de mari ca și cosmosul. Cele două file îmbibate cu înțelepciune în care Alex, băiatul cu stele strălucitoare în ochi, reușești să explice afirmația de mai sus m-a uimit cu adevărat și m-a ajutat să descopăr un alt secret al vieții. Am sesizat faptul că Alex vrea să ne transmită tuturor cititorilor un adevăr, acela de a fi curajoși mereu și cu dragoste în suflet pretutindeni. Am perceput că, de fapt, cuvintele nu reușesc mereu să descrie ceea ce se petrece în sufletele și în inimile noastre care în momente de afecțiune și vitejie devin un întreg univers de emoții.
Cu o strălucire și prudență în cuvinte, acest fragment a devenit preferatul meu și mă ajuta totodată să descopăr și morala cărții :

adevărul, curajul, și dragostea sunt sentimentele care trebuie să le purtăm pretutindeni cu noi, căci ele reflectă în sine viața, scopurile, și dorințele noastre.

Cheng, Jack. Ne vedem în Cosmos, prieteni! / Jack Cheng. -București: Corint Junior, 2018. – 352 p.

O carte ca o rachetă în sine, care lansează rapid în spațiul cosmic plin de stele și taine, mi-a arătat lucrurile nevăzute și văzute până acum.
Dacă ar fi să îmi expun responsabilitatea mea în ani, nu sunt sigură dacă aș depăși-o pe cea a lui Alex. De la început simplă amuzantă și oarbă, povestea acestui băiat impresionant își deschide cu încetul ochii și află adevărul, puterea care se ascundea în sufletul lui și desigur, dragostea mai vastă decât orice galaxie pe care o poartă pentru mama sa iubitoare, tatăl care a decedat și pentru o mulțime de alte persoane care i-au fost alături. În timpul lecturii imaginația mea căuta în continuu cheile care vor deschide ușile ce duc spre răspunsul întrebărilor mele, la fel ca și Alex. Speranța a devenit aerul meu atunci când frumoasa povestire a luat-o razna atunci când oriunde mă întorceam în această lume imaginară dădeam peste taine, întrebări la care nimeni nu dorea să-mi răspundă.
Mi-a plăcut extrem de mult această operă pentru că m-am găsit pe mine în multe cazuri în pielea micului om de știință. Am trecut și eu prin perioada în care lumea întreagă devine o gaură neagră plină de mistere și lucruri de neînțeles. Personajul principal nu m-a mișcat doar prin originalitatea sa și modul de a vedea lumea, dar și prin curajul nemărginit ce l-a ajutat să descopere adevărul.
Această carte e mult mai mult decât atât, e o sinteză dintre adevăr, curaj și mai presus de toate dragostea care m-a ajutat să înțeleg cât de scurtă e o viață de om și câte întâmplări, sentimente pot să o trimită în misteriosul Univers…

Utilizator fidel: Amelia Cotorobai,
eleva Liceului Teoretic „Ion Creangă”

Impresii de lectură – Lămâi, cărți și prieteni

Concursul de lectură „Bătălia cărților”
-2020, ediția a VI-a.


Cotterill, Jo. Lămâi, cărți și prieteni / Jo Cotterill. – București: Corint Books, 2018. – 288 p.

Titlul acestei cărți este de fapt și o descriere a întregii cărți prin trei cuvinte cheie. Deși cărțile și prietenia sunt două lumi ușor de întruchipat într-o poveste, termenul lămâie m-a făcut curioasă să citesc această carte. Cu toate că acest titlu este potrivit și bine gândit, aș putea propune și unul diferit: ,,Emoții dulci-amare ,,


FRAGMENTUL PREFERAT

,,Lumea este un loc minunat când ai pe cineva alături,, a spus Calypso când a realizat că Mae era cu adevărat o prietenă minunată. În acel moment, acea fată care era mereu cu nasul în carte a înțeles cât este de frumos și ușor să treci peste momentele grele ale tristeții când le ai pe persoanele dragi lângă tine.
Aceste gânduri au însoțit-o și atunci când tatăl ei era în acea depresie îngrozitoare. Și totuși, cu acea forță interioară primită de la prietena ei, Calypso a avut grijă de dragul ei tată. Fragmentul în care a descris acele zile de liniște apăsătoare și întrebări fără răspunsuri m-a agitat și m-am întrebat cum ar putea un copil să treacă peste ele… Tăcerea care domina în casă era în același timp și durerea exprimată prin liniștea ce îi provoca furnicături. Și totuși Calypso a avut grijă de tatăl ei : l-a hrănit, l-a culcat, i-a scris și o scurtă povestire pentru a-l înveseli. Toate aceste fapte au demonstrat grija, dar și dragostea enormă pe care fetița o purta în inima sa mică pentru tatăl său. Mi-a plăcut într-atât de mult acest fragment, încât după lectură mi-am îmbrățișat părinții mulțumindu-le pentru tot ceea ce au făcut pentru mine. Calypso în acest fragment mi-a arătat că nimic nu e mai minunat decât sprijinul familiei și a prietenilor la greu.


Calypso este o fată care iubește cărțile și cuvintele, și îl iubește și pe tatăl ei – o persoană distantă, cu o proprie rațiune formată după moartea mamei fiicei sale. Această poveste scurtă, simplă și totodată cu un mesaj complicat m-a impresionat dar și m-a pus pe gânduri.
De-a lungul lecturii am observat că predomină ideea unei forțe interioare care trebuie să ne ajute să trecem peste clipe triste și greu de îndurat. Acesta era un pretext al tatălui ei pentru a ascunde ce simțea el cu adevărat, adică durerea. Calypso trăiește de la o vârstă fragedă sub un așa numit adevăr, care aduce suferință, însă soarele începe să o încălzească și pe ea din clipa începerii unei noi prietenii. Acest lucru i-a deschis ochii și ei, dar și mie că adevărata forță interioară vine de la persoanele dragi care ne susțin, pe care putem să-i îmbrățișăm când suntem fericiți, dar pe a căror umăr putem să plângem atunci când tristețea ne acoperă cu plapuma sa. Este o poveste uimitoare despre dragostea față de părinți, prieteni și cărți. Calypso e fetița care descoperă că tristețe pe care tatăl ei o păstrează atâția ani nu trebuie ținută în frâu, trebuie să o lăsăm să curgă din noi ca un râu…
Totodată am descoperit că de fapt puterea nelimitată din sufletul fetiței provenea de la iubirea pe care o împărtășea dragului său tată. Dacă cărțile ar fi avut gust, aceasta ar fi fost dulce-amăruie, căci autoarea combină cu măiestrie momentele triste cu cele fericite, demonstrând că orice lămâie poate fi și un pic dulce.

Utilizator fidel: Amelia Cotorobai,
eleva Liceului Teoretic „Ion Creangă”