Ce le citim copiilor 

Marcel Proust spunea că, în copilărie, zilele cele mai intens trăite sunt cele petrecute în compania cărților preferate. Cărți fantastice sau de aventură, cărți cu prinți și prințese, copii sau genii în devenire – citindu-le, copiilor le este imposibil să se plictisească. Citindu-le, copilăria capătă mai multă culoare și chiar și cea mai monotonă zi se poate transforma într-o adevărată aventură. 

Îndeamnă-ți copiii să caute comori, să exploreze noi galaxii, să rezolve mistere și să ia parte la poznele celor mai îndrăgite personaje din universul literar. Poți să le faci cunoștință cu romanele care ți-au încântat copilăria, sau poți să descoperi în rând cu ei cele mai noi apariții în materie de cărți pentru copii.

Ballarini, Joe. Ghidul unei dădace pentru vânătoarea de monștri / Joe Ballarini. București : Corint Junior, 2020. –  363 p.

Ghidul unei dădace pentru vânătoarea de monștri este o carte pe care aș fi preferat să o citești în preajma sărbătorii de Halloween. Ghidul unei dădace pentru vânătoarea de monștri este o lectură interesantă, cu un subiect inteligent și extrem de captivant. O carte încărcată de tensiune, de lupte între două lumi care par să meargă în paralel de muuuulți ani de zile.

Harris, Neil Patrick. Neadaptații Magici : o poveste cu trucuri magice / Neil Patrick Harris. – București : Arthur, 2020. 268 p.

O carte bogată, originală și plină de imaginație pentru iubitorii de fantasy.
– Kirkus Reviews

Bine v-am găsit! Crezi în magie? Dacă semeni câtuși de puțin cu băiatul din această carte, s-ar putea să spui că nu. Dar eu te asigur că peste tot în jurul tău există magie. E adevărat. Nu mă crezi? Uită-te în ochii mei și spune-mi că nu vezi magie!
Magia poate însemna, pentru oameni diferiți, lucruri diferite. Pentru unii, înseamnă să scoți un iepure din joben, sau să tai pe cineva cu ferăstrăul  și pe urmă să-l lipești la loc. Pentru alții, e magică o zi răcoroasă de toamnă, ori îmbrățișarea blândă a cuiva drag. Magia apare în toate formele, mărimile, culorile, gusturile, mirosurile și senzațiile. Magia poate avea până și formă de carte-chiar cartea pe care o ții acum în mână, cine știe.

Ți-ar plăcea să înveți magie? Te așteptăm la biblioteca Alexandru Donici, să citești mai departe cartea Neadaptații Magici: o poveste cu trucuri magice!

Aventura, suspansul și entuziasmul îi așteaptă pe micii neadaptați magici.
– School Library Connection

Blume, Judy. Povestea unui omuleț din clasa a patra / Judy Blume. – București : Arthur, 2019. – 147 p.

Povestea unui omuleț din clasa a patra este o carte înduioșătoare și plină de umor despre încercările unui copil de a-și găsi locul într-o familie în care fratele mai mic ocupă tot spațiul. Personajele principale sunt Peter, Colţunaş (fratele său) şi părinţii lor. În carte este mai mult vorba despre viaţa acestei familii, despre cum se înţeleg sau nu se înţeleg cei doi fraţi.  Este un volum umoristic, care pune personajele în posturi jenante, adesea chiar hilare şi crează situaţii comice spre deliciul cititorilor. Fiecare capitol relatează o poveste diferită din viaţa personajelor principale. Ce va face Peter pentru a dezamorsa conflictele cu Colţunaş vă las însă pe voi să descoperiţi?

Vă dorim lectură plăcută!

Fii deștept! Ia un card inteligent la BM „B. P. Hasdeu”

Campania Fii deștept! Ia un card inteligent la BM „B. P. Hasdeu”,
este în toi la Biblioteca „Alexandru Donici”.

Luna septembrie e luna când elevii vin la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” pentru a se înscrie. Pentru Biblioteca „Alexandru Donici” luna septembrie este perioada cea mai intensă și mai activă de înscriere și de obținere a cardului de acces. O perioadă, în care biblioteca dorește să sublinieze importanța lecturii pentru educație.

Iar, obținerea unui card de acces la bibliotecă este primul pas către
succes și învățare pe tot parcursul vieții.

Astăzi, elevii clasei a a III-a „D”, de la Instituția Publică: Liceul Teoretic „Ion Creangă”, ne-au pășit pragul pentru prima dată, ghidați de învățătoarea dna. Lungu Irina și dna. Glavan Alexandra, bibliotecara liceului. Prin intermediul acestei vizite ghidate, copiii au fost familiarizați cu serviciile şi colecţiile bibliotecii. Elevii au aflat ce reprezintă o bibliotecă, cum pot intra în posesia unui card inteligent, care sunt regulile de utilizare a cardului, și cum pot fi împrumutate cărțile la domiciliu.

Împreună am redescoperit farmecul cărții, ne-am amintit care sunt părțile din care este alcătuită o carte, și ce traseu urmează cartea până să ajungă în mâinile noastre. I-am însoțit printre rafturi și le-am oferit informații despre fondul de carte a bibliotecii, despre cărțile pentru copii, dar și modalitățile prin care acestea pot fi împrumutate acasă.

Curioși și entuziasmați, copiii au răsfoit cărțile puse la dispoziție și au aflat cu mare interes despre Programul de lectură „Chișinăul citește”, și despre cartea propusă spre lectură pentru segmentul copii „Toate întâmplările se prefac în cuvinte”, de Vasile Romanciuc. Am vorbit și despre concursul „Bătălia cărților”, iar copiii fiind intrigați ne-au spus că așteptă cu nerăbdare anul viitor pentru a se înscrie.

Elevii au fost foarte activi, au venit bine pregătiți și informați. Ei ne-au relatat multe detalii din biografia scriitorului Alexandru Donici, și ne-au încântat cu înscenările teatralizate a unor fabule scrise de autor.

Elevii au rămas frapați de tot câte au văzut și auzit. Încântați de întreaga experiență, ei ne-au promis că vor reveni cu mare plăcere la bibliotecă. Și dacă suntem în plina desfășurare a Campaniei de atragere și de fidelizare a utilizatorilor „Fii deștept! Ia un card inteligent!”, toți au intrat în posesia unui card de acces la bibliotecă, care îi va ghida în lumea cărților și îi va ajuta să beneficieze de multiple servicii de educație, recreere, etc.

Este remarcabil faptul că acești elevi au dat dovadă de cunoștințe extraordinare, comportament respectuos și de un interes sporit față de tot ce înseamnă carte și lectură. Dragi copii, vă așteptăm cu drag la bibliotecă!

Copilul geniu al literaturii române

Ca astăzi, pe 29 septembrie, 1888, la doar 19 ani a încetat din viaţă poeta Iulia Haşdeu, unica fiică a scriitorului Bogdan Petriceicu Haşdeu.

Iulia Haşdeu

14 noiembrie 1869 – 29 septembrie 1888

tânără intelectuală română

Tânăra scriitoare și poetă de limbă română, franceză, engleză și germană s-a manifestat și în muzică și pictură. Știa pianul și cânta operă. A fost prima femeie din România care a studiat la Universitatea Sorbona din Paris. A scris preponderent poezie, dar și piese de teatru, povești și povestiri, majoritatea fiind publicate după moartea sa.

La vârsta de doar 2 ani Iulia deja vorbea fluent franceza, vârstă la care mulți deprindeau încă mersul în picioare. La vârsta de 6 ani a publicat primul său studiu – „Viața și faptele lui Mihai Viteazu“. La 8 ani a absolvit școala primară, fiind o excepție în învățământul românesc, cumulând într-un singur an clasele I-IV. Trei ani mai târziu a absolvit gimnaziul, apoi și Conservatorul, după care se înscrie la Colegiul Sévigné din Paris, unde susține bacalaureatul. La 11 ani a scris deja o piesă de teatru, tragedie în trei acte numită „Dama de circ“, ca la doar 16 ani să fie admisă la Universitatea Sorbona din Paris, unde a studiat filosofia și limbile străine.

*Portretul Iuliei Hasdeu (intitulat „Iulia Hasdeu în bibliotecă) realizat în 1889 de pictorul francez Diogene Maillart (1840 – 1926), profesorul de pictura al Iuliei de la Paris. De notat ca Maillart însuși și-a pierdut o fiică în floarea vârstei, răpusă de tuberculoză.

Bogdan Petriceicu Hasdeu a înscris-o pentru studiile universitare la Paris, Iulia devenind, la vârsta de 16 ani, prima femeie din Regat care a studiat la Sorbona. Doi ani mai târziu au apărut primele semne ale tuberculozei, dar tânăra i-a scris ilustrului ei tată că e decisă să-și susțină teza de doctorat. Din păcate, starea sa de sănătate s-a agravat în scurt timp și a fost nevoită să părăsească Franța, plecând în Italia și apoi în Elveția, în speranța că va primi tratamente care să îi amelioreze suferințele. Situația tinerei paciente s-a degradat rapid, iar în vara anului 1888 tatăl îngrijorat a adus-o la București, apoi la Agapia, unde Iulia a trăit în ultimele sale săptămâni de viață.

Strada St. Sulpice din Paris. Acolo au locuit Iulia Hasdeu și mama sa

Mănăstirea Agapia. Aici au locuit Iulia și tatăl ei în august, 1888

Se spune că odată poetul Alexandru Macedonski, venit în vizită acasă la Hașdeu, a rămas uimit de inteligenţa copilei. Poetul ar fi întrebat-o pe fetiţă dacă ştie o poezie, iar Iulia i-ar fi întors întrebarea: „Dar tu?”. Macedonski i-a recitat o poezie pe care fetiţa a ascultat-o cu atenţie şi i-a recitat-o imediat cuvânt cu cuvânt, spre uimirea acestuia.

Copila a murit pe 29 septembrie 1888, înainte de a împlini vârsta de 19 ani, boala măcinând-o de mai mulți ani, și a fost înmormântată la Cimitirul Bellu din București. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit în memoria acesteia un castel la Câmpina, județul Prahova, care îi poartă numele. Dispariția prematură a provocat prăbușirea psihică a cărturarului care, din acel moment, a încercat zi de zi să comunice cu ea și, într-o zi, a simțit că Iulia i-a răspuns. Bătrânul tată povestește:

„Trecuseră șase luni de la moartea fiicei mele. Era în martie, iarna plecase, primăvara nu sosea încă. Într-o seară umedă și posomorâtă, ședeam singur în odaie lângă masa mea de lucru. Dinainte-mi, ca întotdeauna, era o testea de hârtie și mai multe creioane. Cum? nu știu, nu știu, nu știu; dar fără ca s-o știu, mâna mea luă un creion și îi rezemă vârful de luciul hârtiei. Deodată, mâna mea se puse în mișcare fără astâmpăr. Vreo cinci secunde cel mult. Când brațul se opri și creionul căzu dintre degete, mă simții deșteptat dintr-un somn, deși eram sigur că nu adormisem. Aruncai privirea pe hârtie și cetii acolo foarte limpede: „Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire“ Julie Hasdeu. (“Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui să-ți ajungă”.) Era scris și iscălit cu slova fiicei mele”.

Castelul Iulia Hasdeu din Câmpina

Cărturarul a construit în memoria Iuliei un castel la Câmpina, unde astăzi pot fi admirate portretele membrilor familiei, obiecte personale, fotografii și documente originale, mobilier vechi de peste un secol, manuscrise și colecții ale revistelor conduse de Bogdan Petriceicu Hasdeu. În camera dedicată Iuliei Hasdeu se află păpușa fetiței, bustul ei sculptat de Ioan Georgescu din marmură, jurnalul și un caiet de matematică, și în camera obscură, unde aveau loc ședințele de spiritism se păstrează un porumbel de piatră, o lunetă astronomică, un sfeșnic și o statuetă a lui Iisus.

Spre sfârșitul vieții, marele Bogdan Petriceicu Hașdeu s-a retras în acest castel, unde afirma că trăiește spiritul Iuliei și astfel putea ține legătura cu ea. Chiar și vecinii spuneau că în unele nopţi, Iulia Hașdeu putea fi auzită cântând la pian în castel, în aplauzele tatălui său.

În fiecare an, la data de 2 iulie, la Castelul Iulia Hasdeu din Câmpina are loc „Sărbătoarea celor 2 Iulii”, o tradiție respectată din anul 1990, organizată în memoria fiicei savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu și a soției acestuia – Iulia Faliciu Hasdeu, cele două văpăi care au însuflețit existența ilustrului nostru om de cultură.

Sursa: