carti noi

A sosit o carte nouă…

/ bibliotecaalexandrudonici / Un comentariu

Biblioteca Alexandru Donici vă invită la lansarea cărților „Alegerea Berzei/ Midiunea 1511” și Portrete ale marilor Povestitori Români” de Petre Crăciun  și „Poveștile celor patru anotimpuri” de Alexandru Plăcintă, apărute anul acesta la Editura Zorio, București.

Plăcintă, Alexandru. Poveștile celor patru anotimpuri/ Alexandru Plăcintă; il. de Alexandru Plăcintă. – București: Editura Zorio, 2019. – 61 p.

„Cartea „Poveştile celor patru anotimpuri”, pe care am şi ilustrat-o, a fost scrisă cu dragoste pentru copii, dar şi pentru dragostea lor de carte. Mă impresionează cum văd copiii lumea şi mă strădui să o văd şi eu cu ochii lor”.

Alexandru Plăcintă

Autorul a menţionat că volumul lansat are mai multe poveşti care nu se repetă despre cele patru anotimpuri, văzute prin ochii copiilor.

Crăciun, Petre. Alegerea berzei: Misiunea 1511/ Petre Crăciun; il. de Alexandru Plăcintă. – București: Editura Zorio, 2019. – 42 p.

„Alegerea berzei. Misiunea 1511” este o carte pentru copii (și nu numai), dar mai ales o carte despre copii. Despre copiii pe care Serviciul berzelor care aduc copii trebuie sa îi ducă pe pământ. Hm, vi se pare ușor, așa este?
 Barza Sofia este la ultimul său drum din carieră. Misiunea 1511. Primește de la Tom, dispecerul berzelor, un copil mai special, „un copil care nu știa să râdă, să plângă, să se bucure”. Un copil în căutare de iubire. Iar Sofia află că are, pentru prima data în istorie, trei destinații posibile: New Delhi (la părinții Dinesh și Kami), Damasc (Arif si Rihana) și Paris, orașul muzicii și al luminilor (la Anna și Julien).
Sofia trebuie să aleagă parinții cei mai potriviți, dar descoperă, la ultimul său drum, că nu poate neglija o mulțime de alte lucruri. Iar constrângeriile impuse de Regulamentul berzelor aducătoare de copii sunt și ele destule…
Barza trebuie să facă alegerea cea mai buna pentru copilul față de care simte o mare atracție. Este ultima sa misiune pe Pământ și nu are voie să greșească!
Iubirea trece dincolo de orice regulament, iar Paris – acesta este numele pe care îl primește copilul – găsește iubirea căutată, învață să râdă, să plângă, să se bucure. Dar unde găsește toate aceste lucruri?

Crăciun, Petre. Portrete ale marilor povestitori români/ Petre Crăciun, Mihaela Hură. – București: Editura Zorio, 2019. – 101 p.

Volumul „Portrete ale marilor povestitori români” a apărut în cadrul proiectului „Drumul poveștilor. Pe urmele marilor povestitori”, inițiat de scriitorul Petre Crăciun.
Proiectul, susținut de criticul literar Alex. Ștefănescu, își propune să îi readucă la lumină pe marii povestitori români, să-i conștientizeze pe copiii din comunitățile în care aceștia s-au născut asupra valorii culturale a moștenirii lăsate de înaintașii lor, să facă legătura între poveștile de odinioară și cele scrise de autori contemporani.
Ne propunem să îi aducem pe marii povestitori români printre elevi, să depășim barierele create de manualele școlare, să îi atragem pe copii spre lectura poveștilor, să cultivăm convingerea că timpul basmelor este unul continuu și să creăm oportunitatea întâlnirii elevilor cu autori cpntemporani de povești. – Editura Zorio

Vă aşteptăm pe toţi la bibliotecă să dezvoltăm arta cititului la tânăra generaţie !

Cele mai frumoase romane de dragoste | (3)

/ bibliotecaalexandrudonici / Scrie un comentariu

COLECȚIA CELE MAI FRUMOASE ROMANE DE DRAGOSTE DE LA EDITURA LITERA NE OFERĂ A VASTĂ SELECȚIE A CELOR MAI ÎNDRĂGITE ȘI NEMAIPOMENITE ISTORII DE DRAGOSTE DIN LITERATURA UNIVERSALĂ ȘI ROMÂNĂ.

George Călinescu s-a născut la Bucureşti cu numele de Gheorghe Vişan la 19 iunie 1899 ca fiu al Mariei Vişan, menajera familiei impiegatului CFR Constantin Călinescu şi a soţiei sale, Maria. Familia Călinescu împreună cu menajera acestora şi cu copilul s-a mutat mai întâi la Botoşani, apoi la Iaşi unde Gheorghe Vişan, viitorul scriitor, a fost înmatriculat la Şcoala „Carol I”. Neavând copii, familia Călinescu s-a oferit să îl adopte formal pe băiatul Mariei Vişan care a luat mai apoi numele de Gheorghe Călinescu.

În anul 1908 s-a mutat la Bucureşti unde a fost înscris la Şcoala Cuibul cu barză, apoi la gimnaziul Dimitrie Cantemir, iar studiile medii şi le-a încheiat la Liceul Gheorghe Lazăr. A urmat Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, luându-şi licenţa în litere în 1923 cu teza de licenţă Umanismul lui Carducci.

Devine profesor de limba italiană pe la diverse licee bucureștene și timișorene, apoi pleacă la Roma, pentru doi ani cu o bursă oferită de Academia din România, instituție de propagandă culturală românească, fondată de profesorul și istoricul Vasile Pîrvan.

În 1926 se mută cu chirie într-o casă din București, obține o detașare la Liceul Gh. Șincai și citește pentru prima oară la cenaclul lui Eugen Lovinescu, Sburătorul.

George Călinescu (n. 19 iunie 1899, Bucureşti — d. 12 martie 1965, Otopeni, judeţul Ilfov). Critic, istoric literar, scriitor, publicist.

În 1929, se căsătorește cu Alice Vera, fiica unor mici proprietari bucureșteni. Episodul foarte amuzant al primei întâlniri a celor doi viitori soți este descris cu lux de amănunte în romanul Cartea nunții.

Începînd cu anii 1955-1956 și pînă la moarte (12 martie 1965), el va fi ”reabilitat” și se vor formula numai aprecieri pozitive privind angajarea sa civică, activitatea sa de intelectual democrat din perioada interbelică. Își retipărește aproape întreaga operă, cu excepția Istoriei sale monumentale, care este republicată în anii 80 de asistentul său, Alexandru Piru, este înconjurat de onoruri, e premiat și omagiat.

Călinescu, G. Cartea nunții/ G. Călinescu; – București: Litera, 2017. – 248 p.

“Cartea NUNȚII” este un roman de dragoste,cu un oarecare lirism,tratat însă printr-o formă cu desăvârșire epică. Romanul tratează teme despre dragoste și moarte, în două, unul idil și celălalt sumbru.

Cartea nunții, primul roman al lui G. Călinescu, este. așa cum îl numea Nicolae Manolescu, un roman „al educației sentimentale”, având ca temă centrală iubirea dintre proaspătul doctor în litere Jim Marinescu și tânăra absolventă de liceu Vera Policrat, iubire care se împlinește prin căsătorie. Însă Cartea nunții nu e doar un roman de dragoste, ci și o radiografie a școlii românești în perioada interbelică, în care accentul cade pe relația profesor-elev. Nu în ultimul rând, cartea reliefează, prin contrast, societatea modernă, în plin proces de civilizare și de înnoire în plan social, economic și tehnologic, care învinge definitiv familia ciudată, tributară unor dogme nefericite a personajului principal, o colecție de babe decrepite și de fete bătrâne sterile care populează „casa cu molii” în care protagonistul locuiește alături de mătușile sale.

„Nu urî femeia pe care ai iubit-o ieri. De altfel, cine urăşte nu s-a vindecat de dragoste.„

Acțiunea romanului, începe într-un tren în care tânărul Jim (personajul principal al romanului) se întorcea acasă de la studii din străinătate. El admiră cu plăcere și cu uimire în același timp priveliștea dar ajunge sa studieze în final și persoanele care erau cu el în compartiment cu el. O atenție deosebită însă îi acordă unei tinere domnișoare, pe care o analizează foarte atent. După un timp domnișoara încearcă să deschidă geamul dar fiindu-I însă cu neputință o ajută Jim. La închiderea geamului același lucru numai că rămași singuri în compartiment împins de o dorință lăuntrică, Jim o sărută pe tânăra domnișoară.

Călinescu, G. Enigma Otiliei/ G. Călinescu; – București: Litera, 2017. – 488 p.

 Opera literară „Enigma Otiliei” este un roman realist de tip balzacian prin tema moștenirea, prin folosirea tehnicii detaliului, fiecare amănunt fiind analizat. Descrierea personajelor, a felului în care se îmbracă, a camerei în care locuiesc este realizată cu minuțiozitate. Descrierea pornește ca la Balzac, de la exterior spre interior, adesea fizicul dezvăluind trăsăturile morale. Tot de balzacianism ține și tipologia personajelor. Portretele morale sunt întemeiate pe o trăsătură dominant care le proiectează într-o anumită tipologie umană. Sunt caractere deplin formate și definitive conturate:

  • Avarul – moș Costache
  • Arivistul – Stănică Rațiu
  • Baba absolută – Aglae Tulea
  • Retardatul – Titi
  • Senilul – Simion
  • Fata bătrână – Aurica

Roman citadin de tip clasic și balzacian, Enigma Otiliei este, dincolo de povestea de dragoste a celor doi tineri protagoniști, o frescă a burgheziei bucureștene de la începutul secolului XX. aparținând unuia dintre cei mai mari critici și istorici ai literaturii române.

„UNDE EXISTĂ BANI LA MIJLOC, NU EXISTĂ NOBLEŢE!”

Felix Sima, un tânăr de optsprezece ani, vine în București la unchiul său Costache Giurgiuveanu pentru a urma Facultatea de Medicină. Aici îi cunoaște pe membrii familiei și pe un prieten al acestora, Leonida Pascalopol, fiind în mod special atras de Otilia, fiica vitregă a bătrânului. În timp ce Felix este prins între dragostea pentru Otilia și aplecarea către studiu, Otilia, la rândul ei, oscilează între afecțiunea pentru prosperul și galantul Pascalopol și atracția pentru tânărul, dar neexperimentatul Felix.

„Femeia e o fiinţă slabă, victimă a fiziologiei ei, orientabilă după bărbat, care trebuie s-o ocrotească şi să-i împrumute personalitatea lui. „

Vă așteptăm cu drag la biblioteca Alexandru Donici să savurați noile colecții de romane de dragoste!

Cele mai frumoase romane de dragoste | (2)

/ bibliotecaalexandrudonici / Scrie un comentariu

COLECȚIA CELE MAI FRUMOASE ROMANE DE DRAGOSTE DE LA EDITURA LITERA NE OFERĂ A VASTĂ SELECȚIE A CELOR MAI ÎNDRĂGITE ȘI NEMAIPOMENITE ISTORII DE DRAGOSTE DIN LITERATURA UNIVERSALĂ ȘI ROMÂNĂ.

Anna Karenina de Lev Tolstoi

,,Toate familiile fericite se aseamănă între ele. Fiecare familie nefericită, însă, este nefericită în felul ei.”

LEV TOLSTOI (1828, Iasnaia Poliana – 1910, Astapovo), romancier, povestitor, eseist şi dramaturg rus. Capodoperele lui epice, Război şi pace şi Anna Karenina, au avut o influenţă hotărâtoare asupra dezvoltării romanului, iar credinţele şi ideile lui filozofice, sociale, politice, teologice şi estetice, propovăduite de-a lungul vieţii prin celelalte opere, sunt cunoscute sub denumirea de „tolstoism”. Proza, dramaturgia şi scrierile sale autobiografice constituie o vastă frescă a Rusiei secolului al XIX-lea, în care reconstrucţia sociografică, meditaţia istorică şi analiza psihologică se combină exemplar cu reflecţia asupra unei lumi alternative ideale. Tolstoi s-a manifestat totodată ca reformator în domeniul educaţiei şi, spre sfârşitul vieţii, ca fervent comentator al învăţăturilor cristice.

Tolstoi, Lev Nikolaevich. Anna Karenina Vol. 1 / Lev Tolstoi. – București: Litera, 2017. – 606 p.

Cei doi se îndragostesc. Între ei există anumite probleme, deoarece Anna era soția unui om cunoscut, Alecsei Alxandrovici, cu care avea un copil pe nume Seryozha. Protagonista nu știa ce e dragostea adevărată. Ea se căsătorise cu un bărbat mai mare decât ea cu 20 de ani, dar nu din dragoste.

,,Mă iubeşte? Dar poate el oare să iubească? Dacă n-ar fi auzit că există dragoste, n-ar fi întrebuinţat niciodată acest cuvânt. El nici nu ştie ce-i dragostea.”

În paralel se desfășoară o altă poveste de dragoste. Levin, un tânăr intelectual și boiernaș de la țară, se îndrăgostește de Kitty (cumnata lui Stiva). Kitty însă îi refuză cererea în căsătorie, fiind convinsă de sentimentele lui Vroski pentru ea, din flirturile evidente, deschise ale acestuia. Aceasta însă rămâne dezamăgită după ce află că Vronski se îndrăgostise, peste noapte, de Anna, și că o urmă la Petersburg.

Citiți cartea pentru a afla cu ce se va finisa romanul!

Romanul debutează în cadrul familiei Oblonski, în Moscova. Daria Alexandrovna Oblonskaia ( “Dolly”) a realizat că soțul său, Stepan Arkadievici Oblonski (“Stiva”) a înșelat-o și îl amenință că îl va părăsi. De aceea sora lui Stiva, Anna, soție a lui Alexei Karenin îl vizitează la Petersburg pentru a încerca să salveze căsătoria dintre cei doi .În călătoria sa cu trenul spre Saint Petersburg, Anna este acompaniată de Contesa Vronski, o femeie în varstă, al cărei fiu, Alexei Vronksi, pare interesat în mod deosebit de Anna. Înainte ca lumea să părăsească stația de tren, un eveniment tragic are loc, un gardian fiind ucis de un tren. Pentru a încerca să o impresioneze pe Anna, Alexei îi oferă vaduvei bani .

Tolstoi, Lev Nikolaevich. Anna Karenina Vol. 2/ Lev Tolstoi. – București: Litera, 2017. – 537 p.

Tolstoi redă în cea mai originală formă întreaga splendoare a societății rusești aristocrate. În roman sunt tratate, prin intermediul discuțiilor dintre cele mai simandicoase personaje, teme legate de viață, moarte, iubire, fericire, trădare, onoare, destin, familie, credință ș.a.

„După cum sunt atâtea păreri, câte capete… tot așa și câte inimi, atâtea feluri de dragoste„

Vă așteptăm cu drag la biblioteca Alexandru Donici să savurați noile colecții de romane de dragoste!