Universitatea de stat de medicină și farmacie N. Testemițanu

-75 de ani de la fondare

Universitatea de stat de medicină și farmacie N. Testemițanu, instituție de învățământ superior fondată în 1945.

MISIUNEA

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova are misiunea de a oferi servicii de performanță în educație, cercetare, asistență medicală și formare profesională pe parcursul întregii vieți, manifestând o preocupare continuă pentru asigurarea calității și promovarea valorilor naționale în contextul globalizării.

VALORILE

• calitatea
• excelența
• performanța
•  creativitatea și inovația,
• responsabilitatea individuală și instituțională
•  satisfacția beneficiarilor
• motivarea și dezvoltarea comunității academice
• lucrul în echipă
• comunicarea intra și interinstituțională
•  parteneriatul proactiv cu instituții academice, organizații guvernamentale și neguvernamentale din țară și din străinătate

SCURT ISTORIC

Activitatea didactică începe la 21 noiembrie 1945 cu 17 catedre teoretice și clinice la care își desfășurau activitatea 134 profesori printre care 15 doctori habilitați și 19 doctori în medicină. Inițial pregătirea medicilor se efectua la singura Facultate – Medicină Generală – care în acest răstimp și-a dublat admiterea.

VIZIUNEA

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova este o instituție performantă și competitivă la nivel național și internațional în învățământul superior medical și farmaceutic, în studii de rezidențiat și de educație medicală continuă, în cercetarea științifică și în prestarea serviciilor de asistență medicală și farmaceutică, fiind orientată spre calitate, excelență, acces și colaborare.

Pe parcurs au fost deschise noi facultăți, consecutiv : 1954- Pediatrie; 1959- Stomatologie; 1962- Perfecționarea Medicilor; 1963 -Medicina Preventivă; 1964 – Farmacie. Până în prezent au fost pregătiți peste 26 000 specialiști.
La cele 100 catedre și cursuri s-au format peste 150 doctori habilitați, 10 dintre care fiind academicieni și membri corespondenți ai A. Ș. a R. M., 350-400 doctori în medicină, 45 au fost distinși cu titlul onorific Om de știință, 25 au devenit laureați ai Premiului de Stat al R. M., 2 au obținut gradul de general, iar 120 – de colonel al serviciului medical militar.
Peste 2500 absolvenți activează în diferite țări: Rusia, Ucraina, S.U.A., Canada, america Latină, Israel, Germania, România etc.
Find principalul Centru științific medical din republică, U.S.M.F. desfășoară ample studii științifice car reflectă diferite aspecte ale medicinei teoretice și practice.

Baza tehnico-materială, dotată cu utilaj și aparataj modern, este amplasată în 37 blocuri de învățământ, laboratoare și clinici medicale cu peste 16000 paturi. Peste 3300 locuri în 16 cămine, 420 locuri în cantine, împreună cu Centrul de educație estetică Ion și Doina, tabăra sportivă Medicul și alte edificii de ordin public favorizează pregătirea cadrelor în Universitate. Noul sistem de pregătire prevede astăzi: instruirea post-universitară prin rezidențiat, secundariat clinic și doctorantură. Pentru activitate fructuoasă și îndelungată, printr-o Hotărâre a Guvernului, în 1900 Universității i se conferă numele ilustrului savant, organizator al ocrotirii sănătății, profesorului universitar N. Testemițanu.

Nicolae Testemițanu (n. 1 august 1927, Ochiul Alb, județul Bălți – d. 20 septembrie 1986, Chișinău) a fost un reputat chirurg și om politic moldovean, din perioada sovietică. Patriot, ilustru om de știință basarabean, ministru al Sănătății, unul din fondatorii sistemului medical autohton – configurația căruia păstrează și astăzi viziunile lui N. Testemițanu.

Sursa:
© USMF citește mai mult pe https://usmf.md/ro/despre-universitate/universitate/misiunea
Chișinău: Enciclopedie. – Chișinău: Editura Museum, 1997. – p. 524.

Tipografia Centrală

-45 de ani de la punerea în funcţiune a Tipografiei Centrale

Tipografia centrală  (str. Florilor 1), una din cele mai mari întreprinderi editorial-poligrafice din R.M., organizată în 1975, subordonată Departamentului pentru Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi al C. M. al R. M. Tipăreşte, în temei, cărţi, manuale, placate, afişe, broşuri. Tipar înalt şi ofset. Înzestrată cu tehnica modernă, aparatură electronică, procesele tehnologice sunt mecanizate şi automatizate.

Sursa: Chișinău: Enciclopedie. -Chișinău: Editura Museum, 1997. -p.514

Curiozităţi despre Arcul de Triumf

„Nimeni nu poate fi istoric dacă nu este însoțit de curiozitate” Arnold Toynbee (1889–1975)

Sub aspect arhitectural un arc de triumf reprezintă un monument în formă de portic arcuit, cu una sau mai multe arcade, înălțat în scopul consemnării unui eveniment de rezonanță sau în cinstea unei personalități notorii. Din considerent urbanistic, construcția este amplasată în una din pieţele oraşului. În perimetru istoric semnalăm faptul că primul Arc de Triumf a fost ridicat în 196 î.Hr. la Roma. Se considera purificatoare trecerea pe sub arcurile de triumf a ostaşilor reveniţi din acțiuni militare. În total, se cunosc circa 125 de arcuri de triumf romane. La 25 octombrie 2015, militarii grupării Statul Islamic au distrus Arcul de Triumf din orașul antic Palmira, edificiu vechi de 2000 de ani. Acțiunea a fost calificată de UNESCO drept „crimă intolerabilă împotriva civilizației”. Construcția arcurilor de triumf a fost preluată în epoca modernă. În prezent le regăsim în multe capitale europene, inclusiv Chișinău.

Curiozități 

1. În Chişinăul istoric au existat trei arcuri de triumf, dintre care s-a menținut doar cel mai impunător ca valoare arhitecturală.
2. S-a păstrat doar Arcul de Triumf (1841), proiectat de arhitectul din Odesa Luka Zauşchevici, care a luat drept prototip construcția omonimă din Roma.
3. Pe parcursul istoriei, monumentul a avut mai multe denumiri: Arcul de Triumf, Arcul Biruinței/ Victoriei (în perioada sovietică), Porţile Sfinte.
4. Arcul de Triumf din Chișinăul actual este construit din piatră albă șlefuită, de formă pătrată, cu patru deschideri, fiind amplasat pe axa principală a Catedralei Mitropolitane Nașterea Domnului (1830) şi Clopotniţei Catedralei (1835). Monumentul cu o înălțime de 13 m are ornamentele şi capitelurile executate din ceramică, ce imită stilul corintic. Nivelul superior este decorat în stil clasic.
5. Meșterul din gubernia Kiev, Vasili Losenko, a turnat trei clopote, inclusiv unul uriaș, de 6,4 tone, cel mai mare din oraș, pentru Clopotnița Catedralei Nașterea Domnului. Pe suprafața clopotelor a fost inscripționat următorul text: „Din bunăvoința țarului Nikolai I în anul 1838”, iar la margine a fost turnată inscripția „Pentru Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău”. Deoarece clopotul uriaș nu încăpea în trecătoarea Clopotniței, s-a decis de a construi un supliment arhitectural, care ar găzdui clopotele. Prin urmare, s-a edificat o arcă triumfală, care ar avea și rol de clopotniță, pentru a semnala victoria armatei ruse în războiul ruso-turc, fiind totodată și o intrare solemnă în parcul Catedralei. Clopotul uriaș a fost instalat la nivelul doi al Arcului de Triumf în august 1839.
6. În unul dintre piloni Arcului de Triumf din Chișinău se află o scară metalică, care urcă la nivelul doi spre orologiu. Primul ceas pentru edificiu a fost cumpărat din donațiile guvernatorului Basarabiei Pavel I. Fiodorov, în 1880 orologiul a fost înlocuit cu altul de la fabrica Hertz din urbea germană Ulm. Ceasul bătea la fiecare sfert de oră. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial orologiul a fost distrus în urma unei explozii, iar în 1942 a fost reparat contra sumei de 18 mii lei.
7. În 1945, pe Arcul de Triumf din Chișinăul au fost fixate plăci memoriale din marmură consacrate secvențelor de sorginte patriotică sovietică din cel de-al Doilea Război Mondial, precum și numele eroilor Uniunii Sovietice care au luptat pe teritoriul Moldovei sovietice. Inscripțiile au fost înlăturate în 1991.
8. Arcul de Triumf din Chișinăul este considerat unul dintre cele mai frumoase din lume.

Ion XENOFONTOV, doctor în istorie

Această prezentare necesită JavaScript.

Arcul de Triumf din Chișinău, perioada interbelică.