Discuție/dezbatere: Hram de hram

chis1Prima atestare a Chișinăului ca așezare rurală a avut loc ca început de octombrie 1436. Hramul Chișinăului se sărbătorește la inițiativa Primăriei Municipiului. Ziua orașului marcată anterior în prima duminică a lunii octombrie. Această sărbătoare a fost alesă de Primăria Chișinău împreună cu reprezentanții Mitropoliilor Moldovei și Basarabiei drept hramul orașului din cele 3 hramuri a Catedralei Nașterea Domnului. n aceasta zi locuitorii capitalei sarbatoresc Ziua, sau cum o mai numesc ei Hramul Orasului. La această mare ăarbătoare vin nu doar localnicii, dar și mulți oameni din toate colțurile lumii. De asemenea la chis2această sărbătoare se invită oaspeți din țări străine: România, Turcia, Franța, Suedia s.a.Toate străzile și toate locurile publice în această zi devin locul exposițional, unde agenții economici își demonstrează cea mai bună producție din țară, de asemeni aici puteți admira lucrările meșterilor populari. Tot în această zi se desfășoară un complex program cultural, care include participarea celor mai renumiți artiști și a ansamblurilor folclorice nașionale. Chisinaul este unul dintre cele mai frumoase orașe, care este capital Republicii Moldova. Este unul dintre cele mai mari orașe ale țării, este imina și sufletul acesteia. Aici se află o multime de locuri și pitorești si parcuri deosebite. Chișinaul este romantic îndeosebi domna, cum se mai spune la moldoveni “Toamna de Aur”.

1996

La 560 de ani ai Chișinăului a fost deschisă linia de troleibuze spre porțile de sud-est a orașului. Ruta 18 leagă acest cartier al sectorului botanica în care locuiesc peste 120 mii de orășeni cu centrul urbei. În aceeași zi a fost dezvelit monumental poetului Mihai Eminescu în scuarul Teatrului Național. Sculptor Tudor Cataragă.

1997

Locuitorii de la Schinoasa Nouă au mers pentru prima oară cu troleibuzul până acasă. Primăria a investit în acest proiect peste 14 mln. lei. Rutele 17-9 nu numai că leagă cele 3 gări ale Chișinăului, dar și aproprie orașul Ialoveni de capitală. În fața Bibliotecii Naționale Președintele Petru Lucinschi, împreună cu Primarul Serafim Urechenu, dezvelesc monumental bardului de la Mircești – Vasile Alexandri. Autorul lucrării este Ion Zderciuc.

1998

Este reluată circulația pe fosta stradă Ismail,acuma bulevard. După modernizare artera are 22 de metri lățime, mai multe benzi de circulație, inclusive pentru transportul electic și una rezervată tramvaiului. Alocațiile de la bugetul municipal pentru acest proiect au fost de circa 20 mln. lei. Prentru prima dată, de ziua Hramului din 1998, au fost lansate imnul orașului Chișinău și drapelul urbei. Imnul este o versiune nouă a cîntecului ”Orașul meu” pe versurile lui Gheorghe Vodă și muzica lui Eugen Doga. Autorii drapelului sînt Dorina și Gheorghe Vrabie.

1999

Potrivit datelor statistice, în ultimii zece ani numărul unităților de transport din Chișinău s-a dublat. Pentru a facilitaaccesul spre și dinspre sectorul Botanic ape viaduct, Primăria Chișinău strda Ciuflea. Transportul circulă în două direcții pe 6 benzi.

2000

Peste 50 de mii de locuitori ai cartierului Poșta Veche au acess direct la transportul electric din Chișinău. Cu ocazia inaugurări rutelor de troleibuze numerele 25,26 au fost modernizată și strda Iazului din sectorul Râșcani.

2001

În anul 2001  primăria a făcut cadou chișinăuienilor o librărie și o bibliotecă. La intersecția bulevardului Dacia cu strada  Cuza Vodă a fost inaugurată librăria ”Pro Noi”, iar pe strada Alba iulia a fost deschisă biblioteca ”Maramureș”. Serafima Urecheanu a subliniat că de Hramul orașului Primăria municipiului este fidelă tradiției de a veni cu frumoase realizări.

2002

Către Hramul orașului, în anul 2002 în capitală va fi dată în explotare Gara de Nord. Primăria Chișinău a repartizat un teren de 2,17 hectare la intersecția străzilor Izmail și Calea Moșilor.

2011

Sărbătorirea Zilei Oraşului sau a Hramului Oraşului Chişinău a devenit deja tradiţie şi chiar una dintre sărbătorile preferate, la care participă tot mai mulţi chişinăuieni şi oaspeţi ai capitalei. Nici ziua de 14 octombrie 2011 nu a fost o excepţie în acest sens, în special pentru că Chişinăul a sărbătorit în acest an aniversarea de 575 de ani.

hramul-chisinaului-14-octombrie1

Vă invităm la Hramul Orașului și veți simți personal ospitalitatea moldovenească!

 

 

Oră de lectură: Legenda Chișinăului

În perioada 4 – 14 octombrie la Filiala Al. Donici este organizată Decada Chişinău, oraşul meu 2014, care include diverse activităţi culturale, cu scopul diseminării informațiilor despre Chișinău și promovării patrimoniului chișinăuian. În acest context, astăzi, am organizat ora de lectură intitulată Legenda Chișinăului, în cadrul căreia am lecturat următoarea legendă despre Chișinău: Cu mulţi-mulţi ani în urmă, exista un teritoriu, pe care poporul îşi ducea în spate zilele grele de după război. Acest biet popor nu mai ştia de mulţi ani de ploaie. Căci oamenii erau convinşi că o singură picătură ar fi salvat pămîntul. Dar ploaia nu venea şi oamenii nu mai sperau la zile bune, cu masa plină de bucate, cu aer proaspăt, cu verdeaţă răcoroasă pe care să calce tălpile obosite, cu un pământ roditor, care să le aducă pîinea ce va înfrumuseţa cina de Duminică. Minunea care îi putea salva se numea speranţă. Speranţa moare ultima şi, cine speră, pînă la urmă îşi vede visul realizat. într-o zi, doi copii de vîrstă fragedă se jucau cu uscăciunile de sub gardul pîrjolit. Erau ca doi îngeri, care aduceau mereu gîndul bun şi speranţa. Se numeau Chi şi Nău. în elanul jocului, au luat-o pe cărarea ce ducea spre pădurea din deal. S-au oprit sub un copac să se odihnească, l-a mirat că mai avea cîteva frunze care se ţineau de ram ca omul de patrie. Şi-au închipuit că la rădăcina arborelui ar putea fi un izvor care adapă frunzele. Erau naivi şi, ca orice copii, credeau în minuni. Au început să sape cu grijă şi atenţie.

Nu întâmplător erau doi copii-îngeri. Din vrerea şi speranţa lor s-a produs minunea de care avea nevoie poporul. Din pământ ţîşni la lumină, ca un porumbel scăpat din laţ, o şuviţă de apă – pură, cristalină, dulce şi curată ca lacrima. Din clipă-n clipă şuviţa creştea, se transforma în şuvoi impetuos. Bucuria copiilor era infinită, astfel încât nu au observat cum apa învolburată îi învăluia… Au salvat lumea cu propria viaţă. Copii fiind, au făcut, totuşi, mai mult decît s-ar fi aşteptat cineva. Au salvat un popor. Trebuia să rămână în istorie. Au rămas. Până astăzi, locul unde trăim le poartă numele – Chişinău.

Expoziție de carte: Descoperă Chișinăul prin lectură

Eremia, Anatol. Chișinău străzile orașului nostru / Anatol Eremia – Chișinău, 1993 – 64 p. 

Cartea aprobată și recomandată uzului practic prin deciziile Primăriei, cuprinde străzile orașului Chișinău. A fost publicată în scopul restabilirii, reglementării și ocrotirii fondului toponimic urba.

Dron, Ion. Chișinău schițe etnoponimice / Ion Dron – Chișinău, 2001 – 110 p. 
Despre istoricul și problema provenienței numelui Chișinău, foste stațiuni geto-dacice pe teritoriul Chișinăului, istoricul formării populației denumiri de sectoare sau despre cartiere ale Chișinăului aflați din această lucrare.

Chișinăul în literatură:  Antologie / Bibl. Municipală „B.P.Hasdeu”. – Ch.: „Grafema libris” SRL, 2011 – 575 p. 
Editată de Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu”, antologia „Chișinău în literatură” este dedicată Chișinăului și oferă o cale specifică de acces către cunoașterea trecutului și prezentului urbei prin prisma textelor literare, contribuind la formarea spiritului de apartenență comunitară și de demnitate națională. 

Colesnic, Iurie. Chișinăul și chișinăuenii / Iurie Colesnic – Ch.: S.n., 2012 – 600 p. 
Cartea descrie Chișinăul într-un stil care ne convinge că acest oraș de la prima sa atestare și pînă la ultima săpătură arheologică a fost un oraș al oamenilor. Acest volum înglobează: fețele Chișinăului de altădată, celebrități care au vizitat Chișinăul, personalități marcante, călătorii prin Chișinău, scriitori care au fost, enigmele Chișinăului ș.a. Cartea reprezintă un portret de grup al istoriei, prioritate avînd cei care au locuit în această capitală.