Jill Barklem: Aventurile în „Desișul de Muri”

5a0d743d150000460085857e-e1538298025287.pngJill Barklem este o celebră scriitoare şi ilustratoare britanică de cărţi pentru copii. În anul 1980 a publicat în Marea Britanie primele 4 cărţi din seria Desişul de muri: Poveste de primăvară, Poveste de vară, Poveste de toamnă şi Poveste de iarnă. Ulterior a mai publicat încă patru cărţi din această serie.  Create inițial pentru copii, au devenit în curând, la fel de populare și pentru adulți.
Pe când era elevă liceul Loughton a suferit un accident care ia creat probleme de vedere, însă aceasta ia permis să renunțe la sport și să se concentreze asupra artei și studierii aprofundate a botanicii. A contribuit mai târziu la ilustrarea cărților religioase în care a  inclus viziunea sa asupra mediului rural din Anglia. În 1977 sa căsătorit cu David Barklem.

Ea a petrecut cinci ani la scrierea și cercetarea seriei de cărți Desișului de muri. Interesul ei față de istorie și curiozitatea ei despre tradițiile și obiceiurile rurale, s-au vărsat în aceste minunate cărți. Primele titluri din seria Desișul de muri rapid au găsit succes și au fost urmate de alte șapte cărți, printre care: Scara secretă (1983), Marile Dealuri (1986), Poveste pe mare (1990) şi Copiii lui Poppy (1994). Toate cărțile au fost adaptate pentru televiziune, iar Povestea de iarnă a fost difuzată pentru prima oară în Marea Britanie, în ziua de Crăciun în 1996, iar în Statele Unite în 1997. Cărțile au fost traduse în peste 13 limbi, și s-au vândut peste 7 milioane de exemplare.

Jill-Barklem-1143x640M-am distrat de minune făcând cărțile, dar și munca a fost pe măsură. Și asta pentru că mie îmi place să fac totul exact așa cum trebuie. Fiecare floare trebuie să aibă numărul corect de petale și să crească acolo unde crește ea și în perioada în care crește. Tot ceea ce fac sau fabrică șoriceii trebuie să fie posibil în lumea lor, în locul în care trăiesc ei. La urma urmei e adevărat și eu sunt aici doar pentru a-l scoate la iveală.” (Jill Barklem)

Ilustrațiile sale sunt foarte realiste: copaci,  grămezi de frunze și fructe de pădure sezoniere au fost realizate botanic corect, dar și foarte artistic. Jill a fost absorbită de cele mai  mici detalii, de la florile de pe copac până la roata morii de vânt. A folosit fiecare anotimp ca fundal al unei povești simple – un picnic de primăvară, o nuntă de vară, o recoltă de toamnă și o sărbătoare de iarnă. Jill a folosit culori corespunzătoare, pe măsură ce se schimbă anotimpurile se schimbă și gama cromatică utilizată, lumina este reflectată natural, precum și culorile – culori bogate și calde pentru toamnă și tonuri mai ușoare și mai reci pentru primăvară. 

methodetimesprodwebbinb4cd5d92-d82b-11e7-9b16-edd3826708d6M-am documentat în permanență, am umplut caiete și dosare cu toate amănuntele posibile din viața unui șoarece. A trebuit să elimin, atât cât s-a putut, conceptele omenești. Am inventat, de exemplu, un sistem de măsurare bazat pe cozi și lăbuțe și nu pe picioare și țoli. Greutatea se măsoară în ghinde și boabe de grâu, iar timpul se măsoară cu cadrane solare, lumânări gradate sau clepsidre cu apă. Tot ceea ce fac sau fabrică șoriceii trebuie să fie posibil în lumea lor, în locul în care trăiesc ei.

Spre bucuria noastră, la sfârşitul anului 2017 editura CARTIER „Codobelc” a publicat pentru prima dată în română seria aceasta de cărţi pentru copii. Traducerea din limba engleză este semnată de Lavinia Branişte. Fiecare carte din această serie are 32 de pagini în format 160 x 200 mm, coperţile cartonate şi ilustraţiile originale realizate chiar de Jill Barklem.

Desișul de Muri este lumea mea ideală. Șoarecii trăiesc cât se poate de natural, iar eu cred că așa ar trebui să fie viața. Tot ce crește în jur e plăcut și folositor, iar aceste făpturi fac parte dintr-o comunitate plină de iubire și grijă. Dar șoarecii nu sunt numai serioși și demni de cinste. Știu să se și DISTREZE! Viața e un lung șir de picnicuri și reuniuni, petreceri și excursii. La urma urmei, Desișul de Muri e adevărat și eu sunt aici doar pentru a-l scoate la iveală. (Jill Barklem)

Jill, Barklem. Povestea de toamnă /Jill Barklem.– Chișinău:CARTIER Codobelc, 2018.- 32 p.

1254903Vremea rea ​​face ravagii, iar roada de toamnă încă nu a fost adunată! Rapid, toți șoarecii din Desișul de Muri se pregătesc să lucreze dublu pentru a termina recoltarea înainte ca ploaia să înceapă. Crinuța, fiica lordului Chițofor, arde de dorința să-i ajute, dar se pierde în câmpul de porumb. Soarele asfințește, se ridică vântul și începe să plouă. Crinuța e singură în întuneric și e înspăimântată. Sărmana Crinuța, o să-și găsească ea oare drumul înapoi spre casă ?

 

Jill, Barklem. Poveste de iarnă /Jill Barklem. – Chișinău: CARTIER Codobelc, 2018. – 32 p.

poveste-de-iarna---jill-barklemEste mijlocul iernii și este foarte, foarte frig. Șoarecii din Desișul de Muri au presimțit  ninsoarea. Și au avut dreptate. Dimineața când s-au trezit au găsit ușile și ferestrele ascunse sub grămezi de zăpadă. Nu văzuseră zăpadă de multi ani aici. „E suficient pentru a organiza un bal al zăpezii!” au strigat șoarecii cu bucurie și s-au hotărât să lucreze în mod onorabil pentru a face o Sala de gheață pentru festivități. Micuții șoareci erau cu ochii în patru la toate pregătirile. În cele din urmă totul era gata și balul putea începe …

Jill, Barklem. Poveste de primăvară /Jill Barklem. – Chișinău: CARTIER Codobelc, 2018. – 32 p.

1254904Șoarecii se treziseră cu toții dis-de-dimineață, dar cel mai devreme se trezise Fred. Era ziua lui. Avea o mulțime de cadouri minunate,  frumos ambalate, dar cel mai frumos cadou a fost surpriza organizată de Domnul Nucușoară. El a organizat un picnic secret de sărbătoare unde toți șoarecii au fost invitați. A fost  foarte greu de pregătit totul. Toată lumea avea ceva de dus. Și Fred avea de dus un coș enorm atât de greu ca abia putea să-l ridice. Săracul Fred a obosit foarte mult, în timp ce se ridica și se apleca de-a lungul potecii de iarbă. Când au ajuns în cele din urmă, Fred a fost lăsat să deschidă coșul, află ce a găsit Fred acolo și ce reacție a avut. 

Jill, Barklem. Poveste de vară/Jill Barklem. – Chișinău: CARTIER Codobelc, 2018. – 32 p.

1254912A fost o vară foarte călduroasă. În fiecare zi cerul era senin și albastru, iar soarele inunda tot desișul de muri în căldură. Pe tot parcursul verii, șoarecii făceau tot posibilul să se răcorească. Poppy Licăriș căuta să se refugieze, se plimba pe lângă roata morii, unde se bucura de stropi de apa rece. Rumeguș Scumpie se ducea la pârău să se răcorească. Domnișoara Poppy Licăriș și Rumeguș Scumpie au petrecut mult timp împreună, astfel încât nimeni nu a fost deloc surprins când și-au anunțat logodna. Ei au hotărât să-și organizeze ceremonia de nuntă, pe malul pârăului. Era locul cel mai răcoros și în plus era și foarte romantic. Ei au ales un loc foarte neobișnuit, însa chiar și ei nu și-au dat seama cât de neobișnuit avea sa fie!

Intrați în lumea minunată a șoarecilor din Desișul de Muri prin intermediul unei ediții inedite de cărți frumos ilustrate. Despre întâmplările și peripețiile șoriceilor  veți putea citi la biblioteca „Alexandru Donici” !!
Vă așteptăm cu drag!!

Lev Tolstoi Nikolaevici – filozoful sufletului omenesc

-190 ani de la naștere

Lev Tolstoi 1828-1910

Prozator, eseist, moralist  Lev Tolstoi reprezintă figura centrală a prozei ruse din secolul XIX, o personalitate monumentală a literaturii ruse și unii dintre marii romancieri ai lumii. Fondator al romanului psihologic, scriitorul este renumit prin analiza subtilă a sufletului românesc si a manifestarilor acestuia intr-un context social, ostil libertății și perfectiunii individuale.

Lev Nikolaevici Tolstoi s-a născut in 1828 la Iasnaia Poleana, districtul Tula. Are origini aristocratice, detinând titlul de conte. Tolstoi a avut o copilărie fericită, lipsită de griji, într-un mediu propice formării personalității. A facut studii literare si juridice. Tinerețea i-a fost aventuroasă. A debutat la vârsta de 24 de ani cu povestirea Copilăria, publicată în revista Сontemporanul condusă de scriitorul N. A. Nekrasov (1852).  În 1860 începe să lucreze la romanul Decembriștii, dar îl abandonează pentru a se consacra operei Război și pace. În 60, L. Tolstoi a scris numeroase eseuri cu tematică socială, propunând programul său de emancipare a Rusiei, considerat utopic.

Lev Tolstoi a desfășurat o activitate civică de luminare a maselor : A editat revista Iasnaia Poleana, a contribuit la deschiderea școlilor pentru săraci în ținutul său, a fondat o școală pe moșia sa din Iasnaia Poleana, pe care o fregventau copiii simpli și unde preda el însuși. A scris pentru ei Abecedarul (1871-1872), cărți de citire cu o serie de povestiri (Filipok, Trei urși, Rechinul, Leul și Cățelușul, etc).

Între 1889  și 1899 lucrează la romanul Învierea, care reprezintă o panoramă a societății rusești, în care se manifestă noua sa teorie moral-religioasă: Doar iubirea creștină poate duce la mântuirea sufletului. Continuă activitatea publicistică și eseistică, protestând în potriva abuzurilor și cerând reforme pentru îmbunătățirea sorții celor asupriți.

Creația lui Lev Tolstoi  constituie o frescă a societății ruse al secolului XIX-lea. Imensă și variată, ea cuprinde povestiri și romane, piese și eseuri. Tematica dominantă este analiza psihologică subtilă a sufletului complex al omului rus, reflectarea  evenimentelor în conștiința acestuia.

Opera lui Lev Tolstoi a fost înalt apreciată de scriitorii europeni L. Rolland, Th. Mann, J. Galsworhy. Romanele sale au fost traduse în multe limbi și s-au bucurat de admirația a milioane de cititori din lumea întreagă.

Vă propunem următoarele cărți pentru copii pe care le găsiți la filiala “ Al. Donici”:

shsaazqcc003Tolstoi, Lev.  Furnica și Porumbița / Lev Tolstoi.-Iași: Sedcom Libris, 2007. -114 p.

Această carte conține mai multe povestiri printre care: Vrăbiuța, Pescarul și Peștișorul, Leul, Lupul și Vulpea,  Stăpânul și Argatul și multe altele. Ele sunt scurte, însă captivante pentru micii noștri cititori.

Din literatura pentru adolescenți și adulți vă propunem renumitele opere ale lui Lev TolstoiAnna Karenina, Învierea, Război și Pace care sintetizează o întreagă epocă cu frământările și dramele ei, au intrat în tezaurul literaturii universale, constituind perle valoroase.

Lev-Nikolaevich-Tolstoi__Razboi-si-pace-vol-II__606-539-926-6-785334221048Tolstoi, Lev. Război și Pace / Lev Tolstoi. –București: Adevărul Holding, 2011.- 4 vol. -476 p.

“Iubirea? Ce-i iubirea? se gândea el. Iubirea stă în calea morţii. Iubirea este viaţă. Tot, tot ce înţeleg, înţeleg numai pentru că iubesc. Tot ce există, există pentru că iubesc. Totul e legat numai de iubire. Iubirea este Dumnezeu şi, când mori, înseamnă că tu, o părticică din iubire, te întorci la izvorul veşnic al tuturor lucrurilor.” Lev Tolstoi

Romanul Război și Pace reflectă evenimente istorice majore (războiul din 1812) și viața diferitor pături sociale. Bătăliile grandioase (Lupta de la Borodino) coexistentă cu scenele vieții cotidiene (vânătoarea, deoarece războiul și pacea constituie două fațete ale vieții, care se încrucișează și se condiționează reciproc. Scopul lui Tolstoi nu era de a descrie războiul, ci de a arăta comportamentul omului pe timp de război, perioadă care constituie o grea încercare pentru forțele interioare ale omului. Lev Tolstoi este un precursor al romanului modern prin complexitatea personajelor sale și prin utilizarea tehnicii diferitor puncte de vedere. Critica literară a relevat împărțirea personajelor romanului nu după tradiționala opoziție pozitiv/negativ, ci după principiul evoluției interioare: personaje statistice și dinamice. Le descoperim împreună, tu, dragă cititor, ce altă mască ai găsit?

copertaFataTolstoi, Lev. Anna Karenina / Lev Tolstoi. – Iaşi : Polirom, 2007. – 903 p.

Romanul Anna Karenina a fost tipărit pentru prima dată în publicația Vestitorul rus. Tolstoi a remarcat cu insistență că acesta era primul său roman. Anna Karenina îmbină în genul romanesc eposul și tragedia, arătând dramatismul manifestărilor sufletești condiționat de complexitatea omului în care coexistă răul și binele, demonii și îngerii. Lupta dintre aceștia, dintre gânduri și sentimente antagoniste reflectă principiul scriitorului despre “dialectica sufletului”. Viețile Anei și ale lui Levin sunt dirijate de același scop : aflarea fericirii, adevărului și bunătății, însă au un final diferit: sinuciderea eroinei este în contrast cu descoperirea de către Levin a lumii poporului, a originilor existențiale care fac posibilă atingerea idealului. Concluzionând, romanul se înscrie cu uşurinţă în lista cărţilor ce trebuie citite într-o viaţă pentru caracterul uşor de citit şi pentru stilul calsic cu influenţe ruseşti.

,,Toate familiile fericite se aseamănă între ele. Fiecare familie nefericită, însă, este nefericită în felul ei.”

 Vă dorim o lectură plăcută!

Alexandru Vlahuţă-mare maestru a poeziei româneşti

– 160 de ani de la naștere

Alexandru Vlahuță (1858-1948)

S-a născut la ţară, la 5 septembrie 1858, într-un cătun sărac din comuna Pleşeşti-Bârlad, judeţul Tutova, pe valea Similii, într-o casă veche, acoperită cu trestie, cu prispa lipită cu lut ce da spre o ogradă largă împrejmuită cu gard de nuiele. În zare se vedeau dealurile rotunde cu dumbrăvi pe coamă, cu holde învârstate ce curgeau domol pe pante: Ca printr-o negură mai văd şesul alb de zăpadă şi gârla-ngheţată şi sălciile acoperite de promoroacă sclipind în soare şi dealurile, frumoasele dealuri de la Pleşeşti pe ale căror nesfârşite troiene ochii mei însetaţi se pierdeau într-o lume de basme.

Alexandru a fost ultimul din cei opt copii, câţi au fost în familia Vlahuţă. Nu putea fi vorba de belşug în casa părintească. Alexandru Vlahuţă a început să scrie de timpuriu, primind prin Convorbiri literare, la rubrica Corespondenţă următorul răspuns la 1 aprilie 1878: D-lui A. V. în B. Multă uşurinţă la versificare, limba frumoasă, dar alta … nimica. Nu vă descurajaţi însă!, şi nu s-a descurajat pentru că însuşi severul critic literar, Titu Maiorescu îi scrie lui Iacob Negruzzi: Trimit în alăturare două poezii nouă de Vlahuţă, amândouă frumuşele, una foarte frumoasă (13 februarie 1884, poezia vizată a fost Dormi în pace). Paralel cu activitatea didactică Alexandru Vlahuţă consacră o mare parte din timp muncii literare, încercându-şi condeiul concomitent în poezie, schiţă şi nuvelă. În luna aprilie 1880 îi apar primele poezii în Convorbiri literare. Încă din anii tinereţii se afirmă şi ca publicist talentat, un curajos pamfletar, atitudine critică în ziarul Armonia din Târgovişte, un redutabil polemist, încercându-şi de multe ori satira cu fruntaşii locali ai liberalilor, care-i vor plăti de câte ori au ocazia. O bună perioadă Vlahuţă este încurajat de Junimea lui Titu Maiorescu, dar Vlahuţă îl acuză pe conducătorul Junimii de îmbolnăvirea lui Eminescu, aşa după cum mărturisea prozatorul Duiliu Zamfirescu: Prieten al lui Eminescu şi profund afectat de îmbolnăvirea acestuia, Vlahuţă, ca şi Caragiale, a făcut din soarta nefericitului poet un cap de acuzare împotriva junimiştilor. În activitatea sa literară şi publicistică a colaborat şi a scris la un număr impresionant de ziare şi reviste: Adevărul, Adevărul literar şi artistic, Armonia, Convorbiri literare, Cuvântul liber, Dacia, Facla; Gazeta Transilvaniei, Moftul român, România liberă, Neamul românesc, Familia, Făt-Frumos, Furnica, Gazeta literară, Semănătorul, Însemnări ieşene, Tribuna, Studii critice, Vieaţa, Vatra, Universul literar, Viaţa românească şi altele. Între 1901 şi 1910 devine alături de George Coşbuc codirector al săptămânalului Semănătorul şi în 1918 director al revistei Lamura. Pentru volumul Nuvele din 1886 şi Poezii din 1887, este propus şi apreciat de către B. P. Hasdeu pentru Premiul Academiei Române, dar este respins. Este ales membru al Academiei în 1893. Vlahuţă refuză această tardivă onoare dând următorul răspuns: Nu, nu pot să primesc gloria pe care  mi-o daţi, nu voi să înfrunt privirea protectoare a atâtor celebrităţi. Lăsaţi-mă obscur şi muritor cum sunt. Voi munci înainte, cât voi putea şi cum voi putea. Ce să caut eu acolo? De-afară se vede mai bine şi mai departe. Schiţele şi nuvelele lui adunate la un loc formează mai multe volume, apărute succesiv, bucurându-se de un deosebit prestigiu datorită echilibrului realizării ca şi perfecţiunii formale: Nuvele (1886), Din goana vieţii (1892), romanul Dan (1894), Icoane şterse (1895), În vâltoare (1896), Clipa de linişte (1899), capodopera România pitorească (1901). După o întrerupere scriitorul reia şirul operelor: Din trecutul nostru (1908), Din durerile lumii (1908), File rupte (1909), La gura sobei (1911), Pictorul Nicolae Grigorescu (1910).

Vlahuță, Alexandru. Iubire / Alexandru Vlahuţă. -Chișinău:Litera, 1997. – 392 p.

Без названия (1)

Vlahuță a ținut, într-o epocă de secetă, interimatul poeziei române și, la urmă, s-a impus chiar ca un fel de coreg.

Eugen Lovinescu

Vlahuță, Alexandru. Din trecutul nostru / Alexandru Vlahuţă. – Chișinău: Litera 1-max-720Internațional, 2001. – 352 p.

Cartea Din trecutul nostruAlexandru Vlahuță face parte din categoria Istoria Romanilor. Poetul tinereții noastre scrie, în imagini și pe înțelesul tuturora, istoaria tragică a acestui popor, istoria celui mai nefericit popor din europa, și poate din lume. 

Vă dorim lectură plăcută!