Biserica Înălțarea Domnului

Church-of-the-Ascension_2  Biserica Înălțarea Domnului se află în partea veche a orașului, având un amplasament oblic față de stradă, respectând orientarea canonică a absidei către est.
Prima biserică cu hramul Înălțarea Domnului construită pe acest loc data din 1807, ridicată de bulgari, așezați aici la începutul secolului trecut.  În scurt timp această biserică devine neîncăpătoare pentru toți veniții de peste Dunăre și s-a intenționat în 1813 construcția unei noi biserici (viitoarea Biserică Sf. Gheorghe), în 1814 obținându-se permisiunea. În 1815 bisericii bulgarilor i se acordă statut de Catedrală, rămânând unicul locaș sfânt al bulgarilor din Chișinău, Sf. Gheorghe, fiind finisată de populația localnică. În 1823 biserica suferă un incendiu dezastruos în urma căruia este refăcută integral între anii 1827 – 1830, păstrându-și hramul vechi. 
                    Are o formă alungită, partea centrală se lărgește treptat și este încununată cu o turlă, cu turnul-clopotniță alipit în fața intrării și cu absida altarului circulară la est. Arhitectura bisericii a fost creată sub influența stilului baroc, care se evidențiază mai ales în realizarea artistică a interiorului. 
56f79a330756c        Compusă din compartimente obișnuite  ale bisericii ortodoxe din arealul balcanic, comun și pentru cele autohtone și pentru cele bulgărești, ele își pierd delimitarea precisă, fiind boltite la fel cu calote sferice. Pilaștrii, care susțin construcția bolților, alipiți în linie curbă pereților laterali, sunt decorați cu o cornișă proeminentă, formând două travee cu contur plastic, care corespund naosului. Impresia integrității spațiale este întregită de pictura murală (executată în 1936 de P. Piskariov), care acoperă toate suprafețele: pereții și sistemul constructiv de boltire (arce-dubleuri, cupolele, pandantivele, pilaștrii cu cornișe etc.) Influența stilului baroc se simte și în exterior , remarcându-se silueta elegantă a bisericii cu trei porți, precum și în detalii în profilul frânt al acoperișurilor turlelor, în rotunjirea colțurilor pereților și în prezența firidelor semicirculare, destinate amplasării sculpturilor în țările de origine a stilului. 
A funcționat fără întrerupere. În anii ’80-’90 au fost demolate clădirile dintre biserică și str. Vasile Alecsandri, ce a condus la avantajarea poziției ei, deschisă vederii din câteva părți. Cu aceeași ocazie a fost mutată poarta de intrare în axa bisericii și au fost construit gardul din piatră cu grilaj turnat din metal. 

Volumul este  disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Municipală ”B.P. Hasdeu„ filiala ”A.Donici„ . Disponibilitatea titlurilor poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – https://catalog.hasdeu.md/cgi-bin/koha/catalogue/detail.pl?biblionumber=164996

Sursa: Chișinău: Enciclopedie. – Chișinău: Editura Museum, 1997. – p. 81 

Chişinău – 580 de ani: Biserica Sfântul Dumitru

 

Biserica Sfântul Dumitru este un lăcaș de cult și monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de big-biserica-sfantul-dumitru-din-capitala-va-fi-resfintitaȘtiințe. A fost construită în 1902,cu sprijinul financiar al negustorului Dumitru Ciolacu  pe „drumul Bacioiului”, la periferia orașului Chișinău, pentru mahalale formate la marginea orașului. Biserica era din piatră, cu o clopotniță de piatră, având arhitectura frumoasă. Arhitectura a fost determinată de dominarea stilului eclectic, în baza clasicismului cu elemente din arhitectura rusă. Planimetria este dictată de o navă amplă, cu absida altarului la est și un pridvor, cu o clopotniță la vest. Hramul biserici era Sf. Dumitru de la Salonic. La parohie funcționa o școlă bisericească pentru studierea gramaticii în care se intruiaiu 41 de băieții și 11 fete. Primul paroh al bisericii a fost preutul Efim Chișcuță, care a vegheat cu multă străduință asupra lucrărilor de construcție și amenanjare a bisericii și curții din jurul acesteaia. Interiorul bisericicii impresiona prin două panicadile excelent executate. Clopotnița a vea 5 clopote, cel mai greu fiind de 384 kg. La 1942 parohiei îi aparțineau un imobil ce se compunea din clădirea biserici, 2 case parohiale și cimitirul. În anii posbelici încep prigonirile asupra slugitorilor cultelor, preoții Gherasim Păduraru, Gheorghe Harghil, și alții, care au oficiat la biserica Sf. Dumitru, fiind judecați și chiar exilați în lagărele comuniste. În anul 1963 biserica este închisă, cupola și clopotnița demolate, în incinta sfântului locaș desfășurăndu-și activitatea un atelier, un club muncitoresc, iar mai apoi un ansamblu muzical. Abia la 1990 când parohiei i se restituie  o parte din teriotriu biserica își reia activiatatea avându-l în frunte  pe preotul Pavel Borșevschii, care în scurt timp izbutește să reconstruiască lăcașul să refacă in9teriorul și icoanele deteorate, să sape o fântână în curtea bisericii să deschidă o școală duminicală.În timpul apropiat a fi reluate lucrările de ridicare a gardului, înălțarea casei parohiale și a portalului, elemenete ce ar reconstrui imaginea inițială a sfântului locaș. Toate aceste până în prezent au fost desăvârșite cu succes și biserica activează.

Sursa: Chișinău: Enciclopedie. – Chișinău, 1997, – p. 85

Biserica Luterană

bis luterana

Biserica Luterană

Biserica Luterană din Chişinău sau Kirha  a fost construită în 1838 de cumnitatea luterano-evanghelică a Chişinăului, îmfiinţată în 1825 de nemţii veniţi din regiunile ruseşti. Era situată pe str. Aleksandrovskaia (azi bd. Ştefan cel Mare) la colţul cartierului unde se află Opera Naţională, vizavi de fostul Club al Nobilimii Basarabene. Biserica, de plan tip sală, avea o singură navă cu absida altarului poligonală la est, acoperită în două pante, cu frontonuri la pereţii laterali, încununaţi cu cruci. Spre vest se ridica clopotniţa cu o arhitectură neogotică, alpită, probabil, la sf.Secolului trecut. Între biserică şi clopotniţă a fost introdus un mic pridvor, prin care se intra în biserică, evidenţiat pintr-un portal în arc ogival. Turnul primatic, lipsit de acoperiş vizibil, avea faţadele soluţionate identic, cu golurile camerei clopotelor în arc ogival, amplasate sub cornişa crenelată. Elementele clopotniţei subliniau prin formele lor verticalitatea turnului, care părea exagerat de înalt alături de corpul bisericii ctitorită după proiectele-model ale bisericilor evangheletice din Rusia. Edificiul alcătuia o compoziţie volumetrică dinamică şi de neuitat. Biserica Luterană a dispărut din centrul Chişinăului la dispoziţia autorităţilor în 1960.

Știați că: Kirha a dispărut în anii ’60.fiind lichidată de au­torităţile comuniste. Era o mostră de arhitectură ger­mană, chiar în inima Chişinăului, nu departe de locul unde astăzi se înalţă clădirea Preşedinţiei Republicii Moldova.

Sursa: Chişinău: Enciclopedie. – Chişinău, 1997. -570 p.