Memoriile Basarabiei

EXPOZIȚIE VIRTUALĂ DE CARTE
pentru studenți, profesori, cercetători, publicul larg interesat de trecutul Basarabiei.

Prin Basarabia românească, 1918-1944. – Chișinău: Știința, 2021. -478 p.

Antologie de Olga Iordache și Liviu Papuc. Introducere de Ion Țurcanu. Volumul de fată inaugurează o nouă colecție de carte a Editurii Știința: „Memoriile Basarabiei”. Ea vine în locul mai vechii colecții „Pagini despre Basarabia”, păstrând aceleași intenții majore, dar lărgind cadrul tematic al textelor publicate. Revenirea Basarabiei, în 1918, între granițele ei firești a constituit o bună ocazie pentru cunoscuți scriitori din țară, ziariști, profesori, preoți, ofițeri, dar și unor simpli călători să treacă în repetate rânduri Prutul, spre a face cunoștință cu oamenii și locurile înstrăinate de peste o sută de ani.

Cartea propusă cuprinde relatările acestor călători veniți în spațiul dintre Prut și Nistru după Marea Unire de la 1918, dornici să cunoască realitățile de aici pe viu. Printre autorii textelor din această antologie figurează nume sonore ale literaturii și culturii românești, precum ar fi: I. Agârbiceanu, Liviu Rebreanu, Nichifor Crainic, Camil Petrescu, Pamfil Șeicaru, Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu ș.a.

Aceste notații sunt deosebit de valoroase pentru latura lor informativă, având și calitatea de sursă istorică. Textele au fost preluate din ediții de autor, din varii publicații periodice (reviste de cultură, almanahuri, ziare s.a.) tipărite la Chișinău, Iași, Cernăuți și București.

Volumul, ca și întreaga colecție „Memoriile Basarabiei” este destinat tuturor
celor interesați de trecutul Basarabiei.

Poștarencu, Dinu. Studii și articole istorico-geografice. Dinu Poștarencu. -Chișinău: Știința, 2021. -452 p.

Volumul de față valorifică o mare parte din moștenirea științifică și publicistică a lui Gheorghe I. Năstase (3/15 februarie 1896 – 28 decembrie 1985), doctor în geografie, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru al Societății Regale Române de Geografie, fost deputat în Sfatul Țării, votant al actului Unirii Basarabiei cu România la 27 martie/9 aprilie 1918, originar din satul Hristici, fostul județ Soroca.

Prima secțiune a cărții cuprinde articolele de natură social-politică ale autorului din perioada activității sale în calitate de deputat în primul parlament basarabean şi promotor al mișcării de eliberare națională din istoricii ani 1917-1918. Cea de-a doua reproduce studiile și articolele științifice ale savantului, publicate în prestigioase reviste de geografie ale timpului, vizând, în special, geografia istorică, bazată pe analiza atentă a izvoarelor documentare și cartografice.

Studiul biografic, notele și comentariile, precum și setul de imagini fotografice care însoțesc textele ediției completează informația despre viața și activitatea acestei personalități prea puțin cunoscute în spațiul nostru, personalitate care a realizat o îmbinare excepțională între geografia fizică, geografia umană și geografia istorică.

Volumul este adresat cercetătorilor din domeniul istoriei și al geografiei, dar și unui, inclusiv studenților și profesorilor, tuturor celor interesați de trecutul Basarabiei.

Moruzi, Dumitru. Pro Basarabia Pro România: Scrisori deschise. Dumitru C. Moruzi. -Chișinău: Știința, 2021. -215 p.

Volumul cuprinde o mare parte din publicistica scriitorului Dumitru C. Moruzi (1850 – 1914), autor al romanelor Pribegi în țară răpită și Înstrăinați, (tipărite de Editura Știința în colecția „Moștenire” în anul 2014) și anume acele intervenții, sub forma unor „scrisori deschise” adresate directorilor unor ziare şi reviste sau unor personalități marcante ale vremii, de la Chișinău (Pavel Cruşevan), București (Ion Tanoviceanu, C. G. Costa-Foru, Const. Mille) şi Iaşi (dr. C. Thiron), din Transilvania (Vasile Goldiş, Al. Vaida Voevod) şi chiar de la Petersburg (N. N. Durnovo).

Intervenții ce năzuiesc să corecteze anumite afirmații făcute în presă, relative îndeosebi la Basarabia, ori să determine orientarea opiniei publice, implicit a autorităților supreme – Guvern, Parlament, Rege – întru luarea unor decizii importante, precum alăturarea României la Tripla Înțelegere (Antanta) și intrarea în războiul mondial de partea acesteia și împotriva Puterilor Centrale (Germania și Austro-Ungaria).

Menținând și amplificând interesul pentru Basarabia în Regatul liber, militând pentru decizia pe care viitorul avea să o dovedească drept cea corectă, „scrisorile deschise” ale lui D. C. Moruzi au o inestimabilă valoare documentară și, în același timp, luminează concepțiile sociale, politice și filosofice ale unui scriitor și ale unui formator de opinie de la începutul secolului al XX-lea.

TOATE ACESTE CĂRȚI, VĂ AȘTEAPTĂ PE RAFTURILE BIBLIOTECII AL. DONICI !

Lois Lowry – scriitoare pentru copii

Lois Ann Lowry (n. 1937) este o scriitoare americană de cărți pentru copii și tineri, renumită pentru subiectele “grele” abordate în cărțile ei.

Lois Lowry

20 martie 1937 (vârsta 84 de ani)

Honolulu, Hawaii, Statele Unite

autoarea mai multor cărți pentru copii și adolescenți

Lois Ann Lowry s-a născut în Oahu (Hawaii, SUA). Numele de familie arată originile norvegiene ale descendenței paterne. Ea este al doilea dintre cei trei copii, Helen, sora mai mare și Jon, fratele mai mic. În 1962, sora ei mai mare Helen a murit prematur la vârsta de 28 de ani. Trauma suferită au determinat-o pe Lowry să scrie aclamatul roman A Summer to Die. Tatăl său, Robert, era medic al armatei și în anii după cel de-al doilea război mondial a dus familia la diferite relocări forțate, mai întâi la Brooklyn (New York City) apoi la Carlisle (Pennsylvania), Tokyo (Japonia), Governors Island.

Înainte de a se apuca de literatura pentru copii, a fost fotograf și jurnalist independent în anii șaptezeci. Stilul ei jurnalistic a atras atenția editurii Houghton Mifflin, care după o oarecare presiune a reușit să o determine să scrie prima ei carte, A Summer to Die, publicată în 1977. În cariera sa de scriitor, a câștigat de două ori prestigioasa Medalie John Newbery, prima dată în 1990 pentru cartea Numără stelele (Number the Stars) și mai târziu pentru The Giver (1993).

Printre temele preferate ale lui Lowry în lucrările sale se numără rasismul, Holocaustul, crima și boala terminală. Este cunoscută pentru faptul că scrie despre subiecte dificile, distopii și teme complexe în lucrări pentru publicul tânăr.

Lowry, Lois. Numără stelele: O poveste din  Copenhaga / Lois, Lowry. -București: Arthur, 2015. -158 p.

Numără stelele este o poveste tulburătoare despre iubire, curaj și altruism,
într-o lume stăpânită de frică.

Este anul 1943, iar pentru Annemarie Johansen viaţa în Copenhaga e un amestec de îndatoriri pentru şcoală, de lipsuri şi foamete, totul desfăşurându-se sub privirea atentă a soldaţilor germani aflaţi la fiecare colţ de stradă. Curajul pare să-şi mai găsească loc doar în poveştile pe care fetiţa i le spune seara la culcare surorii ei mai mici, Kirsti. Aflând de raziile autorităţilor germane pentru ridicarea populaţiei evreieşti, familia Johansen hotărăşte s-o salveze pe Ellen Rosen, cea mai bună prietenă a fiicei lor, dând-o drept propriul lor copil. Dar asta va fi oare de ajuns? Răspunsul îl găsiți în carte…

Această carte de beletristică este perfectă pentru zilele de weekend pe care le petreci în confortul propriului tău cămin, făcând parte din categoria cărților a căror subiecte au trezit și vor trezi mereu atenția cititorilor.

Lowry, Lois. Darul lui Jonas / Lois Lowry. -București: Arthur, 2016. -203 p.

„Roman puternic şi provocator, Darul lui Jonas va stimula cu siguranţă
generaţii de tineri să citească şi să gândească.“

Lumea în care trăieşte Jonas pare a fi una perfectă. Totul e sub control. Frica, suferinţa şi războiul au dispărut. Nimeni nu are de făcut vreo alegere. Fiecărei persoanei i s-a desemnat un rol în cadrul comunităţii, iar conducătorii ei iau toate deciziile, fără a face vreo greşeală. Dar destinul şi misiunea lui Jonas vor fi diferite de ale celorlalţi. Jonas este diferit de ceilalți locuitori. Are sentimente. Astfel de persoane se nasc foarte rar în comunitatea lui Jonas și pentru ele există o meserie specială.

Lois Lowry ne descrie o lume fără amintiri, sentimente, culori și pericole. Ceea ce m-a marcat cel mai tare a fost ”Punerea pe liber”. Bătrânii, copiii cu dizabilități și oamenii care încalcă de trei ori o regula sunt ”puși pe liber”, adică li se injectează o substanță pentru a-i ucide. Comunitatea știe ca cei ”puși pe liber” sunt trimiși într-o lume mai bună decât a lor. Mai sunt și alte aspecte care trebuie discutate, dar le veți descoperi pe parcursul lecturii.

Lowry, Lois.  Făuritoarea de albastru / Lois, Lowry. -București: Youngart, 2017. -200p.

Făuritoarea de albastru reprezintă a doua carte din universul Darul lui Jonas. Trecând printr-o serie întreagă de dezastre, civilizația a regresat pană la un stadiu primitiv. Cei slabi sunt alungați din rândul semenilor, căci nu li se găsește nici un rost în comunitate. În această lume, o copilă cu un beteșug la picior, rămasă de izbeliște după moartea mamei sale, este pe cale sa fie alungată din satul în care și-a trait toată viata. Ceia ce o salvează este talentul cu care e înzestrată. Kira stăpânește arta brodatului ca nimeni alta și astfel ajunge să i se încredințeze o enormă responsabilitate. Dar Kira întrevede niște secrete teribile ascunse de către cei ce dețin puterea. Responsabilitatea ei e chiar mai mare decât ar fi crezut vreodată.

Lowry revine la o lume metaforică  a viitorului, cum crease și  în romanul câștigător al Medaliei Newbery, Darul lui Jonas… Găsim  suficient  material de reflecție și de discuție, cât  și un strop de magie și un tulburător indiciu despre celebrul final ambiguu al precedentei cărți.“

Cărțile sala au stârnit cele mai diverse reacții, de la introducerea lor în programa obligatoriu până la interzicerea în școli. Deși diferite ca stil și subiecte abordate, toate cărțile ei revin la tema relațiilor umane. În present, Lois  Lowry locuiește  în Cambridge, Massachusetts, unde continuă să scrie.

Dragi utilizatori ai  bibliotecii, nu ratați șansa de a avea un prieten fidel – cartea.

Mizerabilii de Victor Hugo – o capodoperă a literaturii universale

„Mizerabilii” de Victor Hugo (1862) | 160 de ani de la publicare

„Cea mai mare fericire a vieții este convingerea că suntem iubiți – iubiți pentru noi înșine, sau mai bine zis, iubiți în ciuda noastră.”

  • Numele complet:  Victor Marie Hugo
  • Cunoscut pentru poet și autor francez
  • Născut26 februarie 1802 la Besançon, Doubs, Franța
  • Decedat22 mai 1885 la Paris, Franța
  • Lucrări selectateOdes et Ballades (1826), Cromwell (1827), Notre-Dame de Paris (1831), Les Misérables (1862), Quatre-vingt-treize (1874)
Tinerețe

Născut la Besançon în Franche-Comté, o regiune din estul Franței, Hugo a fost al treilea fiu născut de Joseph Léopold Sigisbert Hugo și Sophie Trébuchet Hugo. A avut doi frați mai mari. Tatăl lui Hugo era general în armata franceză și un susținător fervent al lui Napoleon. Ca urmare a carierei sale militare, familia s-a mutat frecvent, inclusiv stagii în Napoli și Roma. În cea mai mare parte, însă, și-a petrecut primii ani la Paris cu mama sa.

Copilăria lui Hugo a fost o perioadă de imense frământări politice și militare în Franța. În 1804, când Hugo avea 2 ani, Napoleon a fost proclamat împărat al Franței. Tatăl lui Hugo era un general cu credințe republicane și un susținător al lui Napoleon. Mama lui Hugo a fost în primul rând responsabilă de creșterea sa și, ca rezultat, educația sa timpurie a fost atât intens religioasă, cât și puternic părtinitoare față de sentimentele pro-monarhiei.

În tinerețe, Hugo s-a îndrăgostit de Adèle Foucher, prietena lui din copilărie. Personalitatea și vârsta erau foarte potrivite, dar mama sa dezaproba puternic relația lor. Sophie Hugo a murit în 1821, iar cuplul s-a putut căsători în anul următor, când Hugo avea 21 de ani. Au avut primul lor copil, Leopold, în 1823, dar a murit în copilărie. În cele din urmă, au fost părinții a patru copii: două fiice (Leopoldine și Adele) și doi fii (Charles și François-Victor).

Poezie timpurie și piese de teatru (1822-1830)
  • Odes et poésies diverses (1822)
  • Odes (1823)
  • Han d’Islande (1823)
  • Nouvelles Odes (1824)
  • Bug-Jargal (1826)
  • Odes et Ballades (1826)
  • Cromwell (1827)
  • Le Dernier jour d’un condamné (1829)
  • Hernani (1830)

Hugo a început să scrie de foarte tânăr, prima sa publicație venind în 1822, în același an cu căsătoria sa. Prima sa colecție de poezie, intitulată Odes et poésies diverses, a fost publicată când avea doar 20 de ani. Poeziile au fost atât de admirate pentru limbajul și pasiunea lor elegante, încât au ajuns în atenția regelui, Ludovic al XVIII-lea, și i-au adus lui Hugo o pensie regală. De asemenea, a publicat primul său roman, Han d’Islande, în 1823.

În aceste zile timpurii – și, într-adevăr, în mare parte din cariera sa de scriitor – Hugo a fost puternic influențat de unul dintre predecesorii săi, scriitorul francez François-René de Chateaubriand, care a fost una dintre figurile literare preeminente din Mișcarea romantică. Hugo a devenit o icoană a romantismului, însă era implicat și în politică, ceea ce a dus în cele din urmă la exilul său din patria sa.

Hugo, Victor. Mizerabilii. Vol. 1 / Victor Hugo. – București: Cartex, 2004. -488 p.

Mizerabilii este una dintre cele mai cunoscute opere ale celebrului scriitor francez Victor Hugo, fiind finalizat în anul 1862, perioadă în care scriitorul se afla în exil.

Opera este considerată o adevărată frescă socială și scoate în evidență felul în care evenimentele care se petrec de-a lungul secolelor influențează evoluția societății. Victor Hugo ne prezintă o lume dominată de sărăcie și neputință, cu personaje care, cu mare dificultate, reușesc să își depășească condiția, în timp ce altele sunt condamnate la o viață mizeră. Personajul principal al romanului este Jean Valjean, un tânăr care luptă din greu pentru a-și depăși condiția socială și pentru a-și schimba destinul.

Tema romanului este reprezentată de marile probleme ale secolului, alături de motivele pentru care, sub o presiune socială perpetuă, se produce degradarea umană.

Mizerabilii (franceza: Les Miserables) este cel mai mare roman al lui Victor Hugo. Este considerat drept una dintre cele mai mari opere ale umanității.

Povestea lui Victor Hugo despre nedreptate, eroism și dragoste urmărește soarta lui Jean Valjean, un condamnat care evadează de câteva ori, este mereu prins, iar după ce este eliberat, ia hotărârea de a lăsa în urmă trecutul. Dar încercările lui de a deveni un membru respectabil al societății sunt amenințate constant. Pe de o parte, de propria conștiință, atunci când, dintr-o identificare eronată, un alt om este arestat în locul lui; pe de altă parte, de investigațiile neobosite ale inspectorului Javert. Nu doar pentru sine trebuie să-și apere Valjean libertatea: el a jurat să aibă grijă de fetița lui Fantine pe care sărăcia a împins-o la prostituție.

Convingător și plin de compasiune, Mizerabilii este un roman de mari proporții al celor mai umili membri ai societății franceze din secolul al XIX-lea, a cărui acțiune parcurge perioada cuprinsă între ajunul bătăliei de la Waterloo, din 1815, și rebeliunea din iunie 1832, din Paris.

Geniul lui Hugo constă în crearea unei legende simple și recognoscibile. Succesul uriaș al romanului Mizerabilii ca lectură didactică, scrisă în numele celor săraci și oprimați, se datorează perspectivei sale poetice, până la dimensiuni mitologice asupra naturii umane. – V. S. Pritchett

Hugo, Victor. Mizerabilii. Vol. 2 / Victor Hugo. – București: Cartex, 2004. -488 p.

Analizând specificul legii și modul ei inflexibil de aplicare, romanul Mizerabilii face totodată o incursiune în istoria Franței, în politica marcată de curentul puternic antimonarhist, în filosofia morală, în funcționarea justiției și în rolul religiei și al instituțiilor religioase din perioada în care se desfășoară acțiunea: între momentul Waterloo din 1815 și rebeliunea din 1832. Cadrul de desfășurare ne familiarizează cu grandioasa arhitectură a Parisului, dar și cu periferiile, cu mediul de viață al celor umili, cu sărăcia și cu gravele ei consecințe în plan moral și psihologic.

Tolstoi a fost cel care a dat satisfacție ambiției lui Hugo proclamând Mizerabilii ca pe unul dintre cele mai mari romane ale lumii, dacă nu chiar cel mai mare. Abilitatea de a prezenta extremele experienței umane așa cum sunt este, în cele din urmă, cel mai de preț dar al lui Hugo. – Peter Washington

Subiectul romanului

Domnul Myriel, devenit episcopul Bienvenu, are ocazia de a se întâlni cu un ocnaș evadat, ce îi bate la ușă pentru a-i cere mâncare și adăpost. Fiind un om nespus de bun, de milostiv, ce își dădea mai toți banii săracilor și care nu putea refuza prilejul de a face o fapta bună, îl primește, spre marea uimire a ocnașului, care fusese refuzat de toată lumea.

Știind bine că este un evadat căutat de poliție, episcopul îl cazează într-o camera de unde ocnașul, pe nume Jean Valjean, fuge furând argintăria casei. Este prins de jandarmi și adus în fața domnului Bienvenu, care îl declară nevinovat și îi dăruiește și două sfeșnice de argint.

Ajuns la Montreuil-sur-mer, și schimbat treptat de bunătatea pe care episcopul i-o arătase, fostul ocnaș își ia numele de Madeleine și începe o mică afacere. Afacerea prospera și ajunge una profitabilă. În scurt timp, orașul Montreuil-sur mer renaște datorită domnului Madeleine. El devine binefăcătorul ținutului: dă de lucru șomerilor, îi ajută pe săraci și pe bolnavi; este numit primarul orașului, după ce refuză de mai multe ori. În rest, vă lăsăm pe dumneavoastră, dragi cititori, să citiți acest roman și să cunoașteți cu ce se termină acest roman!

Protagonistul romanului

Dintre toate personajele romanului, cel care se bucură de cel mai complex portret este Jean Valjean, protagonistul romanului „Mizerabilii”, de Victor Hugo. Personaj romantic, principal, masculin, individual, acesta este inspirat dintr-un model real, fiind construit conform tipologiei „păcătosului mântuit”. El este caracterizat atât în mod direct, cât și indirect, trăsăturile sale reieșind mai ales din vorbele, faptele personajului, precum și din relația acestuia cu celelalte personaje.

Romanul Mizerabilii a constituit sursa a numeroase adaptări cinematografice, pentru televiziune și scenă, după cartea lui Hugo realizându-se inclusiv un musical.

Vă invităm la lectură dragi cititori!