Noi achiziții de carte 

Biblioteca „A. Donici” și-a îmbogățit colecțiile cu o mulţime de carţi noi cu tematică foarte vastă pe gustul tuturor cititorilor.

Insula Timpului. 4 Poeți Din Ucraina Și Rusia. București: Tracus Arte, 2019. -110 p.

Insula timpului. 4 poeți din Ucraina și Rusia, antologare şi traducere din rusă de Ivan Pilchin, cu o prefață de Maria Pilchin.

Insula timpului (4 Poeți Din Ucraina Și Rusia) – Голоса

Antologia Insula timpului, include 4 tineri poeți din Federația Rusă și din Ucraina. Trei dintre ei sunt de expresie rusă (Vladimir Korkunov, Galina Râmbu, Ecaterina Derișeva), iar unul este de expresie ucraineană (Lesyk Panasiuk). Volumul conține poezie de dată recentă, una sincronizată cu ceea ce se face în lume (în lumea poeziei, desigur), totodată, însă, aceste texte vin cu un specific al spațiului pe care îl reprezintă. (…) Preocupați de o existență abrazivă, ținându-se, în mare parte, la distanță de marile teme ale literaturii metafizice de ieri, autorii caută o formă poetică de împlinire prin poezie.

Spațiul e difuz, timpul e risipit, sinele e într-o permanentă căutare. Uitarea și, totodată, amintirea unei lumi de până la lumea aceasta, care a deraiat, sunt soluțiile spre care ne îndreaptă poezia.

Sunt patru voci, dar nu e un cor. Fiecare își cântă partitura. O cântă solo. E vorba despre patru poeți formați, care își posedă conceptele poetice și știu să stăpânească lava din subteranele poeziei. – Maria Pilchin.

Rucan, Lora. Senină noapte / Lora Rucan. Chișinău: Notograf Prim, 2020. – 330 p.
Senină e noaptea Lorei Rucan | Casa de creație a Republicii Moldova

Poeta Lara Rucan s-a lansat, de la bun început, cu vocația tinereții maturizate prea devreme, însușire care nu numai că nu o deranjează, dar experiențele ei multiple și contrastante de pe două spații geografice latine diferite, i-au accelerat și mai mult maturizarea intelectuală, în general, și cea poetică, în special. Acesta a fost, cu certitudine, un avantaj deosebit în multe din reușitele sale decizii cu care a putut să încarneze cam toate ideile lirice proiectate, finalizându-le gradat în definiții concentrate și materializate, de predilecție, în microstrofe scurte și cantabile pe care le-a proiectat plastic în notații lirice pline de fragede expresivități alegorice alese, lăsând pe alocuri impresia de jurnal intim sufletesc ce ascunde o profundă simțire melancolică și armonică.

Partea pe care poeta ne-o întoarce peste ani este a unei atente observatoare a trăirilor intime ale unui suflet adolescentin, plin de păreri de rău, de regrete, dar și a vieții contemporane în genere, mai precis spus – simțirile unei ființe feminine oarecum supărată pe trecutul vieții ei în contextul nefavorabil al realităților politice prezente, deși, luate la un loc, toate au un farmec al lor aparte, căpătând amploare clasică, fără somptuozități retorice:

Îmi pare rău că nu mai sună codrul,
îmi pare rău — se duce viața noastră
și n-o putem lua de la-nceput.
Îmi pare rău că am visat în taină,
că n-am iubit de-ajuns, că n-am iubit
.

Diordiev, Ion. Petalele în rouă și spini / Ion Diordiev. Chișinău: Tip. Centrală, 2020. – 228 p.

Solicitat de agenție, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu, a apreciat înalt calitatea scrisului, care a semnat peste 30 de cărți.

Ion Diordiev este un om de omenie, luminos, înzestrat cu har și lipsit de invidie. El a reabilitat cartea și lectura. În anii ’60-70, a menținut nestinsă flacăra aforismului românesc în Moldova. A scris multiple cărți pentru copii. Îi doresc să-și păstreze în continuare formula optimistă și luminoasă”, a menționat Suceveanu.

Confesiunile Domniei sale despre cuvânt… Fiecare cuvânt pe care îl rostim are menirea în viaţa noastră. Toate cuvintele se află în cuvânt. Cuvântului îi este sortit să se tansfere dintr-o formă în alta (şapte trepte) până să ajungă la libertatea deplină, absolută, divină. Cine simte poezia adevărată simte şi acea stare de plutire, pe care numai arta este în stare să ne-o ofere. Nici cuvintele, nici acţiunile nu le poţi pipăi, dar ele au simţiri concret sensibile. Ion Diordiev nu dispune de materiale, dar de cărţi în care s-a osândit, s-a căutat pe sine, a căutat adevărul, regăsindu-l în cuvinte, alimentate din trăiri ordinare, primitivisme ş.a

Sunt un trandafir la margine de drum. Colbuit, zdruncinat de zgomotul mașinilor care dau năvală peste mine greutățile vieții. Dar ca orice floare, dărui și eu trecătorilor care mă observă, aroma cugetului și petalele sufletului pe care mi le dă cu generozitate Bunul Dumnezeu.

Când n-oi mai fi printre voi, amicii mei, n-are rost
Să alegeți epitetele la vorba ”El a fost …”
Spuneți-mi azi, cât sunt, o vorbă de încurajare,
Să-mi dea puteri, mai să cresc încă o floare.

Ion Diordiev

Ciobanu, Valerian. Rovelia/ Valerian Ciobanu. – Chișinău: Tipografia Contrast-Desing, 2019. -36 p.

„Totul s-a început de când te-ai încumetat să te joci cu focul. Adică, la fel ca și Eva și Adam de altfel…”

Cartea Rovelia – nuvela cu unele fantezii visate într-o noapte de vară, are patru părți. Rovelia este prima și cea mai mare parte din carte. Aici sunt personaje, cunoștințe și comunicări cu interlocutori mai stranii, dar în același timp interesanți. Satan – cel care „le știe pe toate și te poate teleporta oriunde dorești”. Rovelia – o femeie „Ca Eva din Paradis”. Gopo – jumătate om jumătate maimuță, Pasărea Nopții și câini-lupi. O parte a nuvelei cu învățături și trăiri, „călătorii” și reveniri, dragoste și admirație, cu lecturi interesante și amintiri din copilărie, cu descrierea unor evenimente istorice prezentate ca în film și acțiuni militare nespecifice epocii date.

 „Rovelia” este o carte cu relatarea unui amalgam de sentimente trăite într-un vis, interesante și ciudate, în același timp, în care realitatea se contopește cu irealitatea neînțelegând, pe alocuri, unde este adevăr și unde doar un rod al imaginației bogate.

Cartea este una perfectă de a o pune în geantă și a o lua cu tine la drum, deoarece se citește ușor și are nu prea multe file.

Vă invităm la lectură!!!

Identitățile Chișinăului

„Identitățle Chișinăului”, publicație care pune în valoare
istoria clădirilor de altă dată ale orașului.

Trecutul, prezentul, dar și viitorul orașului Chișinău se regăsesc în volumul „Identitățile Chișinăului”. Lucrarea în cauză este un proiect de investigație a orașului la care contribuie istorici și scriitori, arhitecți și critici de artă, arheologi și specialiști în domeniul conservării patrimoniului cultural, urbaniști, sociologi și antropologi urbani.

„Identitățle Chișinăului”, publicație care pune în valoare istoria clădirilor de altă dată ale orașului

Efortul colectiv al acestei lucrări vizează elucidarea unor aspecte necunoscute sau mai puțin cunoscute ale istoriei Chișinăului din ultimele secole. Revelarea „orașului ascuns” și „scoaterea din ascundere” a spiritelor locului. Aceasta prin discursuri pe diverse teme profesionale – istorică, culturală și spațial-urbanistică – pune în valoare unitatea construcției istorice și a memoriei personale și colective, care, cu siguranță, va da temeinicie orașului de mâine.

În esență, acest demers încurajează – și practică –
cultura memoriei urbane
.

Identităţile Chişinăului: materialele conf., 12-13 sept. 2011/coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chişinău: Pontos, 2012. -224 p.

IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI

Ediția „Identitățile Chișinăului” a apărut în urma Conferinței științifice internaționale omonime organizate în perioada 12-13 septembrie 2011, la Chișinău, de către Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM), Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural, Direcția Cultură a municipiului Chișinău, ONG Oberliht. Cartea începe cu un o prefață semnată de coordonatorii volumului Sergiu Mustață și Alexandru Corduneanu. Lucrarea „Identitățile Chișinăului” are trei capitole ce conțin 24 de studii, semnate de autori din Republica Moldova, România și Suedia, ce abordează variat identitatea istorică, culturală și urbanistică a orașului Chișinău.

De asemenea aspecte de heraldică (stema, drapelul, imnul Chișinăului), investigații arheologice, informații istorice, inclusiv referitoare la monumente arhitecturale de ordin religios ș.a. În volum se regăsesc hărți, fotografii, schițe ce reconstruiesc imaginea Chișinăului vechi. Textele sunt în limbile română, engleză și germană. Volumul a fost editat într-un tiraj de 500 de exemplare.

Identitățile Chișinăului: materialele Conferinței Internaționale „Identitățile Chișinăului”, ediția a II-a, 1-2 oct. 2013/ coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2015. -308 p.

CEEOL - Book Detail

Cartea „Identităţile Chişinăului” cuprinde materialele conferinţei cu acelaşi titlu care a avut loc în octombrie 2013. Autorii se referă la situaţia oraşului din secolul al XVIII-lea, perioada ţaristă, anii interbelici, perioada sovietică şi cei 20 de ani de independenţă. Istoricii prezintă viața comunităților care au trăit în Chișinău, precum și mărturii inedite despre anumite străzi și biserici din capitală. Cartea se deosebește nu numai prin aspect grafic de calitate, dar și prin conținut. Pe paginile lucrării s-au regăsit fotografii, schițe și hărți inedite care reconstruiesc un Chișinău dispărut printre noile construcții de astăzi.

Identitățile Chișinăului: materialele Conferinței Internaționale „Identitățile Chișinăului”, ediția a III-a, 1-2 oct. 2015/coord. Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2016. -273 p.

CEEOL - Book Detail

Modernitatea urbană a Chișinăului numără peste 350 de ani. Temeliile târgului Chișinău au fost puse pe vremea domnitorului Vasile Lupu (1634-1653). În tot acest răstimp Chișinăul crește în straturi urbane care se schimbă succesiv. Astăzi orașul își revendică stăruitor memoria reprimată îmbogățind-o prin cercetările fenomenelor urbane, prin mișcările protejare a patrimoniului cultural material și imaterial. În ideea de moștenire istorică și culturală orașele care reușesc fericit să-și împletească trecutul cu prezentul și viitorul, punând în evidență unitatea comunitară, devin centre culturale de iradiere regională sau globală (vezi cazurile Praga, Paris, Timișoara).

Identitățile Chișinăului: materialele Conferinței Internaționale „Identitățile Chișinăului”, ediția a IV-a, 19-20 oct. 2017/coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2018. -296 p.

Eforturile organizatorilor conferinței „Identitățile Chișinăului” încurajează studiile și cercetările urbane pe diverse domenii. Cultura memoriei, susținută de cercetători, aduce și o schimbare de viziune asupra viitorului orașului. Tot mai des orașul este perceput ca subiect de dialog istoric și cultural.

În așa mod ideea lucrării Identitățile Chișinăului își regăsește și sensul, și misiunea.

Identitățile Chișinăului. Orașul interbelic: materialele Conferinței Internaționale, ediția a V-a, 1-2 noiem. 2018/coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2020. -284 p.

Ultimele două volume ale ediției Identitățile Chișinăului lansate recent, întitulate Orașul interbelic (volumul 5) și Orașul subteran (volumul 6), vezi mai jos, reprezintă o încercare de focalizare a cercetărilor asupra unor aspecte ale Chișinăului din spatele orașului sau asupra unor perioade specifice de dezvoltare a orașului, cum a fost perioada interbelică a sec. al XX-lea. De-a lungul timpului, fiecare secol a însemnat pentru oraș o perioadă de mari transformări, provocate de schimbarea regimurilor politice.

Chișinăul interbelic depășește în mod remarcabil moștenirea țaristă și devine, cu toate neîmplinirile, ratările și tensiunile vecinătății și conspirației sovietice, unul din marile centre
urbane ale României Mari.

Chișinăul românesc al anului 1940 era de nerecunoscut, cu peste o sută de instituții de învățământ (facultăți, conservatoare, licee, gimnazii, școli) cu predare în limba română, cu câteva zeci instituții culturale (de la Teatru Național la biblioteci, cămine culturale, societăți și cluburi sportive), cu 18 biserici ortodoxe în care se liturghisea românește, cu șase tipografii mari care asigurau publicarea de cărți, ziare și reviste în limba română și în limbile minorităților naționale, cu sute de unități economice (industrie și comerț, instituții de credit), cu instituții de sănătate publică, asistență și prevedere, cu aeroport (deschis în 1921) cu curse regulate și show-uri aviatice, cu stadion și hipodrom, cu zeci de asociații profesionale (ale medicilor, ziariștilor, scriitorilor etc.), uniuni profesionale și sindicale și asociații de caritate, acest oraș al „tristeții noastre basarabene” de cândva se transformă dintr-o localitate colonială de la periferia imperiului într-un oraș românesc foarte important în noua alcătuire politică, economică și culturală a țării.

Identitățile Chișinăului. Orașul subteran: materialele Conferinței Internaționale, ediția a VI-a, 24-25 oct. 2019/coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2020. -224 p.

Actualmente identitatea urbană a devenit o temă de lucru și creaţie nu doar pentru istorici, sociologi și artiști, dar îndeosebi pentru manageri și administratori urbani.

Ceea ce definește istoria, cultura, spațiul-urbanistic – trebuie accentuat, repus în valoare, făcut să funcționeze din plin, dezvoltat prin obiective, politici și proiecte concrete, articulate profesional de o administrație competentă și asumate în cunoștință de cauză de comunitatea Chișinăului.

În septembrie-octombrie 2020 au fost lansate volumele cinci și șase ale ediției Identitățile Chișinăului. Tomurile întrunesc contribuțiile participanților la conferințele internaționale omonime, desfășurate la Chișinău în 2018 și 2019. Celelalte patru volume, editate anterior, cuprind studii, articole de analiză și eseuri expuse la edițiile din 2011, 2013, 2015 și 2017 ale conferinței.

Primele cinci volume ale ediției „Identitățile Chișinăului”

„De la bun început, în Chişinău au trăit mai multe comunităţi culturale, religioase şi etnice. Aici s-au regăsit şi ortodocși, catolici, protestanţi și evrei. Din păcate, regimurile totalitare şi-au lăsat amprenta sa şi au distrus foarte mult. Chişinăul a pierdut identităţile sale pe parcursul istoriei din cauza regimurilor politice. Însă ele se recuperează în contextul unei noi societăţi democratice. Astăzi, Chişinăul rămâne, la fel, un oraş mixt cu multe comunităţi. Oamenii încep să conștientizeze legătura lor cu locul de trai”,
a declarat Sergiu Musteață, unul din coordonatorii lucrării.

Lansarea volumelor „Identitățile Chișinăului” a declanșat discuții aprinse despre distrugerea monumentelor de arhitectură și violarea peisajului urban al capitalei prin ridicarea unor clădiri de prost gust. Noile construcții amenință cu deformarea identității orașului. Fostul arhitect-șef al Chișinăului Anatolie Gordeev, a remarcat că în lume se observă două tendințe: dorința de a transforma orașul într-un „New York” și tendința de recuperare a identității locale. Nu încape îndoială că, în cazul Chișinăului, autoritățile trebuie să urmeze a doua tendință pentru a spori imaginea orașului.

Trebuie păstrate nu numai monumentele istorice, dar și casele simple, deoarece acestea reflectă memoria
și identitatea localității.

În acest sens, urbanistul suedez Bo Larsson, care se interesează de dezvoltarea Chișinăului încă din anii 70 ai secolului trecut, menționează în studiul său că există multe posibilități de a dezvolta armonios orașul, fără a distruge patrimoniul cultural. Nu în ultimul rând, el recomandă modernizarea transportului public şi edificarea unei regiuni atractive şi moderne în zona râului Bâc.

La biblioteca Alexandru Donici găsiți primele 4 volume ale ediției „Identitățile Chișinăului”.
Sursa:

Alexandru CORDUNEANU
Despre „Identitățile Chișinăului”

ZIUA CUNOȘTINȚELOR

Salutare tuturor, biblioteca Al. Donici le propune micilor școlari câteva cărți, care ar putea să le fie de mare ajutor!

Moldoveanu, Ina. Călătoria lui Radu în Țara Poveștilor /  Ina Moldoveanu.-  Chișinău: Pontos, 2010. -132 p.

O carte cu poveşti şi jocuri, care ar părea mai interesantă și mai captivantă dacă a-ți lectura-o împreună cu părinții, bunicii, educatori, învățători. Această carte minunată vine cu o contribuție importantă pentru dezvoltarea culturii noastre psihologice, îi ajută pe copii să-și înțeleagă lumea interioară, iar pe adulți îi sensibilizează în raport cu necesitățile psiho-emoționale ale copilului. Cartea reprezintă o îmbinare dintre texte, jocuri, exerciții – acel „cum să facem?” – solicitat atât de des către părinți în consultații.

Biblioteca A. Donici vă recomandă cu plăcere această carte, mai cu seamă că e scrisă de un psiholog și de o bibliotecară.
Lectură frumoasă!

Peneș, Marcela. Bucuria de a scrie compuneri: carte pentru elevii claselor a III-a – a IV-a/Marcela Peneș. -București: Aramis, 2003. -128 p.

În atelierul de scriere creativă, copiii au posibilitatea de a-și exprima în mod liber gândurile, ideile, sentimentele, scriind frumoase povești. Scrisul se învață și devine o bucurie, un joc al fanteziei. Cartea Bucuria de a scrie compuneri – exerciții de scriere creativă, cuprinde metode, tehnici moderne de lectură și de scriere, adaptate elevilor din clasele III-IV. Selecția de texte tematice, poezii, ghicitori, povești și rebusuri completează sursele de inspirație necesare compozițiilor creative.

E o mare bucurie să simți că ești ascultat cu plăcere de colegi, ca atunci când îți citești compunerea nu se aude niciun foșnet de caiet. Toată lumea ascultă. Cuvintele curg lin ca apa cea neobosită, cu care abia de se îngână șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi.

Dar, ca să ajungi să poți găsi locul cuvintelor, cunoscându-le bine înțelesurile, să încercam să găsim împreună drumul care ne va duce spre minunata lume a Compunerilor.

Încearcă, pune mâina pe condei, iar cartea Bucuria de a scrie compuneri: carte pentru elevii claselor a III-a și a IV-a de Marcela Peneș îți va fi călăuză.

Buruiană, Maria. Cum scriem o compunere? manual îndrumător: cl. 2-4/ Maria Buruiană. – Chișinău: Prut Internațional, 2005. -151 p.

Cartea aceasta cuprinde îndemnuri la cugetare, fantezie și creație pe o varietate de teme legate de ceea ce numim miracolul vieții. Ea, cheamă la limpezire și exprimare orală, scrisă, a gândurilor și sentimentelor pe care le are copilul față de patrie, părinți, școală, copilărie, natură, libertate, credință, ca să descopere în final, satisfacția, bucuria creației.

Preda, Viorica. Culegere de text literar pentru educarea limbajului / Viorica Preda. -România: Petroșani, 2007. -64p.

Lecturi educative pentru preșcolari, educarea limbajului și abordarea de către copilul preșcolar, la această vârstă, a formelor sale mai complexe, cu care va opera mai târziu în școală, sunt favorizate de crearea unui mediu cultural propice, fapt ce nu poate fi conceput în afara limbii. În acest sens, atât educatoarea, cât și părinții, trebuie să pună la dispoziția copilului diverse materiale care să constituie un mediu cultural activ și stimulativ: cărți, caiete, unelte de scris, ziare, reviste, imagini și jocuri cu imagini, discuri, casete audio și video etc.

Dintre toate acestea, cartea trebuie sa devină prietena copilului de la cea mai frageda vârstă. Ea îl ajuta pe copil sa parcurgă căile cunoașterii, de la concret la abstract, de la intuiție la reprezentare și fantezie. Cu ajutorul ei, copilul intra în posesia numeroaselor instrumente care îi pot satisface dorința de a descoperi realitatea înconjurătoare.

De asemenea, dintre speciile literare cu cea mai mare influenta în dezvoltarea și educația copilului preșcolar, povestirea rămâne o fila importanta a experiențelor de limbaj ale copilului. Lucrarea reunește o serie de povesti specifice vârstei preșcolare și școlare, cu scopul declarat de a sprijini doua categorii de activități desfășurate cu acestea, respectiv, educația pentru societate și cunoașterea mediului.

În acest context, sperăm ca această inițiativă editorială să vină atât în sprijinul educatoarelor, cât și în sprijinul părinților, care vor dori să contribuie la îmbogățirea experiențelor de limbaj ale copilului în perioada pre-școlarității.

Crăciun, Petre. Portrete ale marilor povestitori români / Petre Crăciun. -București: Zorio, 2019. -104p.
Libraria SOPHIA - Când cimpanzeul devine om :: Crăciun, Petre - Pret: 25.00  lei

Volumul „Portrete ale marilor povestitori români”, a apărut în cadrul proiectului „Drumul poveștilor. Pe urmele marilor povestitori”, inițiat de scriitorul Petre Crăciun și susținut de criticul literar Alex Ștefănescu. Proiectul își propune să îi readucă la lumină pe marii povestitori români, să-i conștientizeze pe copiii din comunitățile în care aceștia s-au născut asupra valorii culturale a moștenirii lăsate de înaintașii lor, să facă legătura între poveștile de odinioară și cele scrise de autori contemporani.

Această carte îi aduce pe marii povestitori români printre elevi, să depășească barierele create de manualele școlare, să cultive convingerea că timpul basmelor este unul continuu și să creeze oportunitatea întâlnirii elevilor cu autorii contemporani de povești.

Sperăm ca această carte să fie ca o lumină,
pe tot parcursul anilor de studii!

Dragi utilizatori biblioteca vă așteaptă cu mare drag, punându-vă la dispoziție literatura de care aveți nevoie!