Ion Druţă: univers artistic, filozofic, spiritual

ION  DRUȚĂ LA 92 DE ANI

Druță este o epocă. Muți din așa zișii mari politicieni vor dispăre, unii  au și dispărut  dar Ion Druță va rămânePentru că, prin scrisul său inspirit, a ridicat  valoarea  noastră umană la cea mai înaltă cotă artistică, ne-a luminat calitățile noastre în perspectiva istorică.                 

                                                                                 Haralambie Corbu,
                                                                            critic și istoric literar
 – scriitor, dramaturg, academician     

Ion Druţă născut la 3 septembrie 1928, satul Horodişte, raionul Donduşeni, Republica Moldova), scriitor moldovean. A  lucrat   la ziarele “Ţăranul sovietic”. “Moldova socialistă” şi la revista “Femeia Moldovei”. Primul volum de schiţe şi nuvele, “La noi în sat”, apare în anul 1953, urmat de alte lucrări de proză scurtă şi de romanele “Frunze de dor”, “Povara bunătăţii noastre”. În anul 1969 se stabileşte cu traiul la Moscova, publicând şi în limba rusă mai multe volume de proză, eseistică şi dramatică. Este decorat cu Ordinul Drapelul Roşu de Muncă (1960), Ordinul Lenin (1988), Ordinul Republicii (1993). Laureat al Premiului de Stat al RSS Moldoveneşti pentru romanul “Balade din câmpie” şi nuvela “Ultima lună de toamnă” (1967). În anul 1988 i se conferă titlul de Scriitor al Poporului din RSS Moldovenească. Membru de Onoare al Academiei Române (1990). Membru activ al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992). Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat din Moldova (1999). Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul literaturii G. Călinescu afirma odată despre Eminescu că orice vers smuls din creația lui „miroase eminescian”… același lucru s-ar putea spune și despre Ion Druță: „orice frază smulsă din opera scriitorului „miroase druțian.


Druță, Ion. Daruri/ Ion Druță. -Chişinău : Cartier, 2017. – 72 p.

„Ciclul de povestiri incluse în Daruri se structurează unitar în jurul personalităţii lui Bobocel, un erou literar căruia Ion Druţă îi insuflă viaţă şi cuminţenie exemplară, astfel încât acesta se impune, individualizat, într-o tipologie a isteţilor din literaturile pentru copii, de aiurea, prozatorul excelând aici într-un discurs şăgalnic, particularizat tocmai prin tonul mucalit, ponderat, discret al relatării faptelor spectaculoase dintr-un univers domestic prin excelenţă.”

Constantin Cubleşan


Druță, Ion. Pasărea albă a copilăriei mele/ Ion Druță. – Chișinău: Bons Offices, 2013. – 116 p.

… Atunci când peste sat vine iarna cu geruri, cu friguri mari, că îngheaţă copacii în grădină, îngheaţă vrăbiile sub streaşină, atunci Bobocel se face ghem în fundul cuptorului şi îşi zice că – gata: de data asta nu mai scapă. Dar iată că scârţâie îndelung portiţa şi se aud paşi în ogradă. Intră bunelul cu o sarcină de vreascuri, aduse din pădurea Broscăriei. Se lasă în genunchi la gura sobei. Şi pentru că vreascurile au fost adunate de mâna lui, focul pe care îl aprinde e plin de soare, plin de voie bună. Şi încep a se dezgheţa ferestrele, se aud vrăbiile sub streaşină, iar frigul fuge departe în câmp, şi vânturile îl gonesc de pe un sul de zăpadă pe altul, mânându-l încolo hăt spre primăvară…


Druță, Ion. Povestea furnicii/ Ion Druță. – Chişinău : Ştiinţa, 1996 : Comb. poligr. al Departamentului Ed., Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi. – 142 p.

„Povestea furnicii” a fost publicată în anul 1963. Referindu-se la admirabilă lucrare „Povestea furnicii”, o capodoperă printre basmele pentru copii, criticul și istoricul literar român Valeriu Cristea avea să remarce: „Ca să creeze literatură, pentru un mare talent și o furnică e de ajuns.” Criticul literar Vasile Coroban, plasând „Povestea furnicii” printre „capodoperele prozei contemporane”, o tălmăcea adecvat și în adâncime:  „Povestea furnicii” este încărcată de un deosebit sens, deoarece  I. Druță pornește de la imaginile vii ale realității pentru a ajunge la idee, aceasta din urmă fiind încorporată în obiecte și gesturi. Efortul furnicii de a  aduce la furnicarul său o coajă de răsărită în timp ce semenele ei se ascund de ploaie, capătă semnificația de simbol al muncii generoase, care nu ține seama de primejdii și greutăți.

Ion Druță face sensibil acest efort datorită faptului că descrie când în ton grav, când în ton umoristic senzațiile de oboseală și de durere ale micii vietăți. Spațiul epic al apologului, latura elevată a naturii se fac îndeosebi simțite prin faptul că furnica e o vietate dintre cele mai mici, iar stihiile naturii în comparație cu ea devin adevărate catastrofe cosmice.”

Vă propunem să vizionați Povestea furnicii.

Îi dorim marelui scriitor Ion Druță sănătate și multă creativitate în continuare pentru a ne bucura cu opere noi.
Vă invităm să lecturați  minunatele lui povestiri la filiala pentru copii  „Alexandru Donici.”

Aurelian Silvestru-un pedagog stăpânit de fiorul creaţiei

– 70 ani de la naştere

Aurelian Silvestru (n. 1 octombrie 1949, Cușelăuca) este un scriitor, psiholog, publicist și pedagog român din Republica Moldova. El este fondatorul și directorul Liceului de Inventică și Creativitate „Prometeu-Prim” din Chișinău, lider al Forumului Democrat al Românilor din Republica Moldova și editorialist la Vocea Basarabiei.

Aurelian_Silvestru__Ma_consider

Ca scriitor și publicist, a tradus mai multe monografii și manuale de psihologie, a publicat numeroase eseuri, broșuri și cărți pentru copii. Este autorul unei cărți de aforisme și al unei cărți de cântece pentru copii.
În 1991 a devenit președinte al Asociației de Creație TOCONO și a fondat Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu”, primul liceu particular din Moldova. A debutat cu proze scurte în ziarul „Tinerimea Moldovei”. A publicat articole și eseuri în diverse ziare și reviste. A tradus monografii și manuale de psihologie din limba rusă. Ulterior publică manualele de psihologie: „Cunoaște-te pe tine însuți” (1983), „Vârsta barierelor” (1987); iar mai apoi cărți de istorie pentru copii: „Daciada”, „Noi și biografia omenirii”; culegeri de aforisme, de cântece, precum și romane. În curtea Liceului „Prometeu”, a înălțat o biserică, unde au loc lecțiile de religie. 
În prezent Aurelian Silvestru este editorialist la Vocea Basarabiei și lider al Forumului Democrat al Românilor din Republica Moldova. De asemenea, este redactor la revista „Litere”, subredacția Chișinău. Membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni (2010). În cărțile sale Aurelian Silvestru tratează diferite teme, printre care istoria, spiritualitatea și moralitatea.

 

Silvestru, Aurelian. Şi tu eşti singur/ Aurelian Silvestru. –Chişinău: Prut, 2014. – 283 p.

Credeam că voi scrie o poveste de iubire. Dar eroina principală s-a opus. Am intrat în lumea ei m-am înspăimântat: era o lume a durerii, cu oameni părăsiţi şi trişti, adeseori neînţeles de cei apropiaţi.

-Autorul

aureliu_silvestru_situestisingurCea mai lungă, pasională, zguduitoare  și frumoasă poveste se scrie în sufletele oamenilor.
Un univers infinit unde se nasc și mor fericiri, izvorăsc râuri de lacrimi, se-mprăștie și se-adună dunele de nisip ale nesiguranței.
Când soarele mângâietor al speranței pare că se stinge, umblă legată la ochi singurătatea, lovindu-se de pilonii fericirii, ca apoi, rănită și obosită să-ți spele rănile în apele iubirii, acolo unde orice tânguire și singurătate se deșteaptă.
Doar în fața iubirii singurătatea lasă mâinile jos și îngenunchează. Dar tu, ai avut curajul să-ți îngenunchezi singurătatea vreodată? sau ”Și tu ești singur?” ?
Romanul ” Și tu ești singur? ” al lui Aurelian Silvestru ne deschide porțile împărăției sufletului de unde izvorăsc marile povești ale lumii.
Chinuit de războaie grele și arșițe ucigătoare, sufletul continuă să plouă cu lumină și să înece întunericul.
Cu întunericul  luptă și sufletul Anei, protagonista romanului, care poartă încrustată adânc în inimă durerea întregului neam. Trăind o copilărie chinuită, lipsită de afecțiune, iubirea a fost capabilă s-o smulgă de pe scaunul trenului ce-o ducea rapid spre stația în care era gata să accepte ideea că viața fericită e un dar frumos, de lux, ce nu e oferit oricui, mai puțin ei.

Dar dragostea vine când te aștepți mai puțin, așteaptă pitită pe undeva, găsind momentul oportun când tu aproape uitasei că mai există o copiliță ștrengăriță ce-ți iese-n cale, îți zâmbește șăgalnic, apoi te face s-o tot aștepți zile la rând, în cale și-n vise.

 

Silvestru, Aurelian. cel rătăcit/ Aurelian Silvestru. –Chişinău: Prut, 2009. – 356 p.

sdc12197Volumul „Cel rătăcit” al scriitorului şi eruditului psiholog Aurelian Silvestru, înainte de a fi un roman de aventuri, o poveste de dragoste, o „arenă” a emulaţiilor intelectuale rafinate, este un sondaj analitic al existenţei basarabene postsovietice, având în centru Omul, Credinţa, Biserica, relaţia Biserică-Politică-Putere şi fiind o pledoarie pentru Bine, Adevăr, Demnitate: „Nu-L supăra pe Dumnezeu. Lumea este imperfectă. Contează, însă, nu cum o găseşti când vii, ci cum o laşi când pleci… Încearcă să laşi în urma ta lucrurile un pic mai bune decât le-ai găsit! Şi nu uita că Binele şi Adevărul au fost şi trebuie să rămână împreună…”

Misterul pune la îndoială nu raţiunea, ci limitele ei… Ne place să credem că le ştim pe toate. Dar viaţa ne plasează uneori în centrul unor evenimente incredibile, pe care raţiunea nu le poate explica, şi atunci, ca să nu fim ridicoli, ne prefacem că analiza lor e sub nivelul demnităţii noastre sau, în genere, că ele nu există, de parcă realitatea s-ar compune doar din fenomenele pe cae suntem în stare să le înţelegem.

-Autorul

 

Silvestru, Aurelian. Îngerii dispar în ploaie/ Aurelian Silvestru. –Chişinău: Prut, 2017. – 148 p.

aHR0cDovL2Nkbi5saWJyYXJpdXMubWQvaW1nL2NhdGFsb2cvaW5nZXJpaS1kaXNwYXItaW4tcGxvYWllXzE1NDc5NzcxMjkucG5nPornind de la convingerea că viața însăși este literatură, Aurelian Silvestru ne propune un nou volum de nuvele- Îngerii dispar în ploaie, care se citește dintr-o respirație, dar te va marca pentru mult timp înainte. Cititorii atenți vor afla răspuns la întrebările pe care orice om și le-a pus, măcar o dată: unde îl găsim pe Dumnezeu, de ce nu trebuie să renunțăm la visele noastre și cine, dacă nu suferința este cel mai bun învățător (?). O carte trăită, un cadou minunat pentru cei care vor cât mai repede să crească mari, dar și pentru cei care ar da totul, numai să fie, măcar pentru o zi, copiii de altădată.

 

3-Medium
Îngerii dispar în ploaie, dar revin în soare”, precum viața maestrului Aurelian Silvestru, un creator al unei lumi de basm, proiectată în realitate, pentru generațiile următoare, pe mai departe…

 

Silvestru, Aurelian. Pragul sau alte fărâme de suflet/ Aurelian Silvestru. –Chişinău: TOCONO, 2014. – 409 p.

BNICOmul e slab…
Cine nu este? Cine se crede fără de prihană? 
Totuşi, ca Om, e Purtător de Suflet, iar asta înseamnă că are, de la naştere, puterea de a învinge răul, inclusiv -răul din sine. 
Dacă porţile Raiului s-ar deschide doar în faţa oamenilor care nu au avut nici un păcat, atunci Raiul ar fi, probabil, un loc pustiu…

Aurelian Silvestru

 

Silvestru, Aurelian. Cu gândul la tine/ Aurelian Silvestru. –Chişinău: TOCONO, 2015. – 405 p.

Volumul Cu gândul la tine cuprinde o serie de proze scurte (eseuri/povestiri) cu referire la momentele remarcabile din viaţa unor mari personalităţi ale lumii. Scrisă într-un stil simplu şi accesibil, cartea este plină de învăţăminte. Este foarte captivantă, se citeşte uşor şi poate fi o sursă bună pentru îmbogăţirea culturii generale a tinerilor cititori.

156Nu trebuie să fii numaidecât talentat, ca să munceşti eficient. Dar este absolut indispensabil să munceşti eficient, ca să devii talentat. Culmea pe care te poate înălţa un astfel de efort se numeşte celebritate. …
Paginile ce urmează nu sunt biografii complete, nici analize critice sau cercetări. Sunt mai degrabă impresii despre măreţie şi talent. Citite în ansamblu, te vor ajuta să conştientizezi mai bine pentru ce s-au răstignit aleşii nemuririi. 

-Autorul

 

Silvestru, Aurelian. Femeia alege/ Aurelian Silvestru. –Chişinău: TOCONO, 2017. – 473 p.

femeia-alege_corectFemeia alege – două romane într-o singură carte: „Cel rătăcit” şi „Şi tu eşti singur?”

Refuz să cred că putem trece prin viaţă fără să ucidem un vis, o floare, o speranţă sau o dragoste nevinovată. Ne-am sinucide sau ne-am da seama cât de cruzi suntem. Zilnic, iluziile muşcă din noi câte o fărâmă de suflet, până când îl mistuie aproape de tot. Atunci, fulgeraţi de adevăr, constatăm cu uimire că, fără suflet, nici moartea nu are nevoie de noi…

-Aurelian Silvestru

Silvestru, Aurelian. Poveşti pentru adulţi/ Aurelian Silvestru. –Chişinău: TOCONO, 2016. – 327 p.

35568174._SR1200,630_Cartea „Povești pentru adulți” de Aurelian Silvestru, ca și celelalte cărți ale acestui minunat scriitor, îndeamnă la meditație și analiză. Citind-o, te întrebi: cine sunt, de unde vin și încotro mă îndrept, care este rostul meu pe această lume și ce trebuie să fac pentru ca la sfârșitul vieții să pot spune că am trăit frumos?
„Povești pentru adulți” conține peste 150 de povestiri și parabole, toate având un singur scop: de a ne îndemna pe noi, cititorii, să fim mai buni cu cei din jur, mai iubitori, mai harnici, mai înțelepți, să ne trăim viața din plin, fără a face rău celorlalți și să ne ascultăm inima. Însuși autorul spune despre ea: „O carte bună prezintă realitatea ca pe o poveste, iar povestea – ca pe o realitate”.

În toată lumea există nenumărate povești mirifice, cu întâmplări și snoave nemaipomenite, cu sfaturi și idei de toată frumusețea. Citindu-le, devii mai fericit, mai optimist, mai pregătit să treci cu bine dincolo de imposibil. Parte din ele le-am inclus în paginile acestei cărți. Pe unele le-am ajustat. Pe altele le-am îmbrăcat în haine noi. Ici – colo, am dat frâu liber fanteziei. Prin toate însă, ca un fir al Ariadnei, am lăsat sp curgă nestăvilita înțelepciune populară. E cartea sentimentelor și aspirațiilor pe care le trăim ca pe un basm zi de zi”, scrie Aurelian silvestru în Prefața cărții „Povești pentru adulți”.

 

Silvestru, Aurelian. A doua şansă/ Aurelian Silvestru. –Chişinău: Prut , 2011. – 58 p.

1-max-720„Se spune că odată, demult, un potop a pustiit un continent întreg. Puţinii supraveţuitori s-au strâns la un loc şi au prins a-şi plânge de mila. Erau singuri. Singuri în tot Universul…” – Aurelian Silvestru

„Aurelian Silvestru este un scriitor fericit datorită cărţilor sale pentru copii, care pot fi citite şi de maturi, şi datorită cărţilor sale pentru maturi, care pot fi citite si de cei mici. – Scriitorul Ianoş Ţurcanu.

„A doua şansă” este o carte pentru suflet, remarcă autorul cărţii. Cartea include povestiri şi parabole pentru copii cu un pronunţat mesaj educaţional şi moral-spiritual.

 

La mulți ani, domnule Aurelian Silvestru! Toți împliniți și plini de toate, inclusiv de cărți din partea bibliotecii A. Donici!

 

 

 

 

O carte să citești vara…

Jansson, Tove. Cartea Verii/ Tove Jansson. – București: Youngart, 2018. -p. 165. 

Cartea verii este o lectură ce invită la rememorarea zilelor lungi de vară prin ochii Sophiei, o fetiță curioasă și poznașă ce-și petrece vacanțele pe o insulă dintr-un mic golf al Finlandei.
cartea-verii-cover_mobilRomanul lui Tove Jansson îmbie la visare și întoarcere în timp, în universul magic al primilor ani de viață, când granița dintre imaginație și realitate este estompată prin fiecare joc nou. Lumea Sophiei este una atemporală, marcată de activități și distracții variate, fără nicio referire la cotidianul social. Cartea verii este o colecție de secvențe din copilărie, ce par să se repete la nesfârșit cu fiecare revenire a anotimpului estival. Farmecul și miezul acestui volum îl constituie relația onestă și voluntară dintre Sophia și bunica paternă, alături de care conviețuiește în fiecare vară pe aceste tărâmuri insulare. Cele două par mai degrabă tovarășe de joacă, complice la năzbâtii felurite, dispuse să se certe și să se împace fără fasoane, așa cum doar candoarea vârstei le permite. Multe și nenumărate sunt jocurile pe care cele două le născocesc de dimineața până seara, de la mersul cu barca pe alte insulițe și încălcarea unei proprietăți private, la schimbul de pisici cu alți vecini, sau construirea unei Veneții în miniatură în mlaștina din spatele casei. Sophia este autoritară și impulsivă, pe când bunica e de multe ori impasibilă, cufundată în cărți, motiv pentru care activitățile lor se nasc spontan, în funcție de dispoziția fiecăreia. Lumea celor două este dinamică și plină de savoare, unde discuțiile despre Dumnezeu sunt la fel de înflăcărate precum entuziasmul pentru plantatul florilor, sau scrierea unui mic tratat despre viața râmelor. 
Cartea verii este un mic dicționar botanic, căci abundă în cuvinte din lumea vegetală (lingurea, bumbăcăriță, spirea, măzăriche, pomușoară, drețe, tufe de iarbă-neagră), dar și o cronică minunată a vieții tipice dintr-un golf al Finlandei, învăluit într-un misticism aparte datorită poziționării marine, dar și a superstițiilor străvechi ce încă dăinuie (de exemplu, ghinionul pe care îl riști dacă vezi mușițe dansând într-o noapte cu lună plină).

45230Scriitoarea Tove Jansson reușește să surprindă în Cartea verii toată candoarea copilăriei și relația specială ce se naște între bunici și nepoți, „modul lor discret de a trăi, în ritmul domol al verii”, dar și sentimentul de libertate și fericire neîngrădită pe care doar vacanța de vară ți le poate insufla. O mică bijuterie, o lectură fermecătoare atât pentru copii, cât și pentru adulți. 

În fiecare vară, luminoasele nopți scandinave devin întunecate pe nesimțite. Și, uite-așa, într-o seară de august, în timp ce-ți termini treburile pe afară, te trezești deodată că-i beznă, iar o tăcere caldă, de smoală, învăluie casa. E încă vară, dar e pe moarte, s-a stins fără să se veștejească, iar toamna nu-i pregătită să vină. Încă nu sunt stele pe cerul nopții, e doar întuneric.

 

Rubin, Lance. Denton Little are întâlnire cu moartea. Lance Rubin.- București: Youngart, 2018. -p.344

denton-little-are-intalnire-cu-moartea-cover_mobilSă ai şaptesprezece ani, să ai o iubită minunată, o familie grozavă şi prieteni buni. Sună ca o viaţă perfectă, nu? Atâta doar că, pentru Dentton Little, toate acestea sunt pe cale să dispară – căci mâine, fix în ziua balului de liceu, el va muri. Şi ştie asta – în lumea în care trăieşte el, toţi oamenii îşi cunosc data morţii şi lucrurile nu sunt luate în tragic. Ce-i rămâne de făcut? Sigur n-o să stea în casă, pur şi simplu, aşteptând. Prima sa beţie, primul triunghi amoros, primul duşman adevărat – toate acestea se petrec în ultimele sale ore. Şi apoi, mai e de dezlegat şi misterul mesajelor rămase de la mama sa naturală, şi oamenii de la guvern care par a fi pe urmele lui…

„Lance Rubin creează o lume în care (aproape) toată lumea poate răspunde întrebării «Ce-ai face dacă ai şti când urmează să mori?», şi, la naiba!, răspunsurile sunt teribil de amuzante. Citiţi această carte, o să vă lase fără suflare.” – Isabel Quintero

 

Vlahos, Len. Viața într-un acvariu/ Len Vlahos. – București: Youngart, 2018. -p. 332.

Viaţa într-un acvariu este o tragicomedie fantastică, scrisă pe mai multe voci, care pune în dezbatere subiecte serioase – viaţa şi boala, religia, politica – cu mult umor.

viata-intr-un-acvariu-cover_mobilCand Jackie afla ca tatal ei sufera de o tumoare la creier, intreaga ei lume se prabuseste. „Cum se va descurca familia mea dupa ce eu nu voi mai fi?“ se framanta Jared Stone. Intr-o incercare disperata, decide ca, daca tot mai are de trait numai cateva luni, o sa-si vanda viata la licitatie pe eBay oricui ofera mai mult. Pretul de pornire: un milion de dolari. Asa se face ca in viata lui isi fac aparitia tot felul de personaje, nu toate cu intentii bune. Iar intr-o lume in care vestile circula atat de rapid, gestul lui Jared nu poate ramane ascuns opiniei publice prea mult timp… In curand, intreaga America va fi cu ochii pe familia Stone.”

Viața într-un acvariu echilibrează amuzant și sfâșietor într-o satiră cum anume este prezentată realitatea la TV, care nu se ocupă asupra problemelor sfârșitului vieții. Vlahos se ocupă cu pricepere de multe aspecte, iar tehnica folosită pentru a adăuga suspans este aceea a mutării poveștii. Nu există un personaj principal pe care să se concentreze, dar toate personajele sunt memorabile. 

„Len Vlahos surprinde ce e mai rău şi ce e mai bun în societate… Numeroasele momente în care râzi în hohote şi personajele minunat conturate se reunesc în această călătorie semnificativă, care nu se va șterge prea repede din memoria cititorilor.“  – Publishers Weekly

 

Hyde, Catherine Ryan. Dă mai departe/ Catherine Ryan Hyde. – București: Pandora Publishing, 2016. -269 p.

1071745Cu toții ne dorim la un moment dat să schimbăm lumea. Ne gândim că trebuie să mai creștem, să obținem resurse subtanțiale și să începem procesul lung și obositor. Nu e atât de greu, nu e neapărat vorba despre resurse materiale. Ține mai mult de voință, după cum ne spune Catherine Ryan Hyde, în romanul Dă mai departe. Ideea unui băiețel ajunge în întreaga lume drept dovadă de inteligență și toleranță față de cei din jurul lui.

Autoarea mărturisește că ideea romanului Dă mai departe i-a venit în urma unui accident în care mașina i-a luat foc și în ajutor i-au sărit doi necunoscuți, care au plecat înainte să apuce să le mulțumească.

Totul pornește de la o temă pentru credite suplimentare : ce poți face tu pentru a schimba lumea? În pofida dificultății, Trevor McKinney vede în ea o modalitate de a schimba oamenii, făcându-i mai încrezători în propriile forțe și mai demni de încredere. Tema lui se bazează pe un algoritm foarte simplu : el ajută trei persoane aflate în nevoie, iar fiecare persoană ajută alte trei, dând astfel mai departe. În felul acesta, pe măsură ce ideea s-ar propaga, fiecare ființă umană ar putea fi surprinsă de bunătatea celor din jur și ar beneficia de mai multe fapte nobile. Succesul nu pare să-i surâdă, până când lucrurile iau cu adevărat amploare, Trevor devenind o mică vedetă, felicitat de însuși președintele, Bill Clinton.

Cartea este o variantă mai scurtă a poveștii, o variantă scrisă special pentru adolescenți și copii mai mici. Este o lecție de toleranță, care trebuie predată cât mai devreme. Copiii de azi cresc într-un context violent al tuturor situațiilor, un context al urii și prejudecăților, primind prea des asigurări cum că lumea s-ar prăbuși fără ei. Nu sunt ghidați către empatie față de necazul celuilalt sau oferirea unui ajutor cât de mic pentru cei aflați în nevoie. Au impresia că banii învârt lumea, însă nu e nevoie doar de bani pentru a schimba o viață.

O poveste plină de speranță și optimism care vă va provoca să dați și voi mai departe.

 

George, Kallie. Agenția de adopție a animalelor…/ Kallie George.- București: RAO Distribuție, 2017. -142 p. 

1255842Cartea Agenția de adopție a animalelor magice scrisă de Kallie George a apărut la editura Rao în anul 2018 și face parte din categoria cărți pentru copii și adolescenți.

Trifoi s-a simțit mereu ocolită de noroc: cauciucurile de la bicicletă explodează când încearcă să le umfle, în general, micile dezastre de zi cu zi o afectează mai mult decât pe ceilalți. Când descoperă o cabană misterioasă în pădure, roata se întoarce. Cabana este sediul Agenției pentru adopția animalelor și găzduiește ființe de toate felurile: căluți în miniatură, unicorni și chiar un pui de dragon!

Fragment din carte:

IMG_2163.JPG5786Norocul e ca magia. Misterios, încântător și imposibil de înțeles. Nu poate fi explicat prin ecuații sau logica și nici măcar de cărți. Pur și simplu trebuie să crezi. Trifoi credea. Credea că norocul există-și că al ei nu era tocmai bun. Încă din momentul în care s-a născut sub strălucirea unei luni subțiri cât o mustață de pisica – semn rău, după cum a decis ea -, viața i-a fost un șir de ghinioane, unul după altul, de la cauciucuri de bicicletă explodate până la pâine prăjită arsă. Ca să nu mai vorbim despre problemele cu animalele de companie.

 

Lectură plăcută !!!