Teatrul Alexei Mateevici

66d36b53b6ef20a06b2d0abb0ced7292Teatrul Alexei Mateevici, înființat în baza imagesTeatrului Poetic, girat de Andrei Vartic pe lângă Filarmonica din Chișinău (fondat în 1977) și având misiunea de a propaga literatura de calitate din spațiul nostru cultural. Spectacolele de referință: Pasăre în vânt (1977), Lupii (1979), Vânturile, valurile (1980), au contribuit esențial la cultivarea gustului public pentru artă și cuvântul scris. Repertoriu variat: Strindberg, Aristofan, Sorescu, Esinescu. Director artistic –Andrei Vartic. Actori: Vitalie Rusu, Margareta Nazarchevici, Boris Bechet ș. a.

Această prezentare necesită JavaScript.

Sursa: Chișinău: Enciclopedie. -Chișinău: Editura Museum, 1997. -p. 506

Volumul este  disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Municipală ”B.P. Hasdeu„ filiala ”A.Donici„ . Disponibilitatea titlurilor poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii- https://catalog.hasdeu.md/cgi-bin/koha/catalogue/detail.pl?biblionumber=164996

Eu citesc (5)

Bătălia cărților este un concurs de lectură pentru copii de 11-14 ani și adolescenții cu vârsta între 15 și 18 ani, care sunt îndemnați să citească 10 cărți recomandate din literatura română și universală.

Scopul concursului este de a stimula lectura în rândul copiilor şi adolescenților, de a promova cărţile de valoare destinate acestor categorii de vârstă. Participantul care va prezenta cel mai frumos şi argumentat cartea preferată şi va răspunde cel mai bine la întrebări va deveni Cititorul anului. Cartea care se va bucura de cele mai multe solicitări şi va obţine cel mai mare punctaj din partea cititorilor va deveni Cartea anului.

Vă recomandăm cartea pentru copii (10-14 ani) din concursul de lectură Bătălia Cărților: 

original-2653475-1Sharon M. Draper (n. 1948, Ohio, SUA) este o îndrăgită scriitoare de literatură pentru copii şi o profesoară multipremiată. A studiat la Universitatea Pepperdine din California, apoi a început să lucreze în învăţământ. Pentru activitatea didactică a primit numeroase premii şi distincţii, cele mai importante fiind Premiul Naţional pentru Profesoara Anului (1997) şi Premiul Margaret E. Edwards (2015). A scris peste douăzeci de cărţi pentru copii, pentru care a primit o mulţime de premi: Premiul Coretta Scott King, Sassy: Little Sister Is Not My Name! (desemnată de părinţi cartea anului 2009), Premiul Charlotte Huck.

„Din capul meu” s-a aflat aproape doi ani pe lista de bestselleruri New York Times, a fost aleasă Cea mai buna Carte a Anului 2010 de Kirkus Reviews şi San Francisco Chronicle, printre altele, a fost recompensată cu Premiul Josette Frank. Unul dintre cele mai semnificative romane ale ultimului deceniu.

Probabil ca mulți dintre voi au foarte multe lucruri de spus. Unii poate chiar mai mult decât alții. Lucruri care vă apasă sau care vă macină, bucurii pe care vreți să le împărtășiți cu prietenii, secrete, nevoi, dorințe…
Toți avem câte ceva de spus.
De foarte multe ori nu reușim să comunicăm tot ce ne dorim, dar v-ați întrebat vreodată cum e să nu poți împărtăși absolut nimic din ceea ce gândești și ca oamenii din jur să te considere incapabil de a face lucruri mărețe doar pentru că tu nu poți să te exteriorizezi?
Ei bine, o să aflați răspunsul la această întrebare, citind romanul „Din capul meu”.

Draper Sharon, Din capul meu, Sharon Draper, -București: Editura Arthur, 2016, 264 p.

din_capul_meuMelody nu poate sa meargă sau să vorbească, dar are o memorie excepțională. Își amintește fiecare cuvânt, fiecare senzație, gust sau emoție. E mai isteață decât mulți adulți din preajma ei și decât colegii de clasă. Melody însă nu vrea sa fie văzută doar ca un copil cu probleme și e gata să meargă oricât de departe pentru a le demonstra tuturor contrariul. Iar în final, ne arata ce înseamna curajul, prietenia adevărată și îndrăzneala de a privi dincolo de prejudecăți. Melody este o fetiță de „aproape 11 ani” care suferă de tetraplegie spastică bilaterală. Această boală include retardul mintal sever, astfel că majoritatea oamenilor cred despre personajul principal că nu înțelege nimic din ce se vorbește în jurul său întrucât acesta nu poate vorbi. Cu toate acestea, Melody are o memorie formidabilă, reușind să rețină foarte multe lucruri încă de pe vremea când era foarte mică. În pofida tuturor sfaturilor medicilor de a nu o trimite pe fetiță la școală, părinții decid să o ducă totuși. Trecând prin diverse evenimente neplăcute (în care unii o jigneau sau o batjocoreau), Melody reușește să le demonstreze tuturor că se înșală cu privire la inteligența sa.

„Cuvinte.
Mă înconjoară mii de cuvinte. Poate milioane.
Catedrală. Maioneză, Rodie.
Mississippi. Napolitan. Hipopotam.
Mătăsos. Înfricoșător. Iridescent.
Gâdilat, Strănut. Dorință. Îngrijorare.
Cuvintele s-au învârtejit mereu în jurul meu ca fulgii de zăpadă – fiecare dintre ele delicat și diferit, fiecare topindu-se neatins în palmele mele.
În adâncul meu, cuvintele se adună în mormane uriașe. Munți de expresii, de propoziții și de idei interconectate. Fraze inteligente. Glume. Cântece de dragoste.
Dar numai în capul meu.

Nu am rostit niciodată nici măcar un singur cuvânt.
Am aproape unsprezece ani
”.

Totodată, opera scoate la iveală suferința de care au parte oamenii cu dizabilități. Noi ceilalți nu putem vedea aceste lucruri deoarece nu putem încă să înțelegem lumea interioară în care aceste persoane sunt „închise”.
În orice caz, consider că această carte merită citită pentru că aduce în prim plan una dintre problemele cele mai importante cu care se confruntă societatea în zilele de azi: integrarea persoanelor care ies în evidență într-un colectiv. Ei găsesc puterea de a renaște din propria cenușă și de a-și depăși condiția lor.
9788807922688_quarta-kqVH-U43170309577925ps-1224x916@Corriere-Web-Sezioni-593x443Cartea „Din capul meu” conține o sumedenie de personaje cu caractere diferite. Eroina cărții noastre, este un copil care ne arată că nimic nu este imposibil. Vă închipuiți ce durere este să ții ascunse în tine ani în șir toate gândurile și sentimentele pe care le ai fără a putea să le povestești cuiva? Cred că mintea ta ar fi gata să ia foc și ar cere o găleată întreagă de apă sau mai bine zis de cuvinte. Însă Melody nu se pierde cu firea; ea este un exemplu minunat de încredere și ceva ce mulți oameni nu au, răbdare.

  • O carte scrisă în detaliu dar în același timp descrierile nu sunt deloc enervante sau plictisitoare.
  • Este presărata cu câte puțin din toate sentimentele pe care le poate avea un om citind-o (bucurie, frică, entuziasm, mândrie, poftă, uimire…)
  • Este o carte care ne va face să înțelegem că oamenii diferiți pot fi chiar mai buni decât noi și să aibă unele simțuri mult mai dezvoltate decât noi.
  • Cartea are în găsim multe răspunsuri la multe întrebări pe care probabil ni le adresăm zi de zi.
O tulburătoare poveste ce nu trebuie ratată

Eroina are o minte sclipitoare, pe care nu încetează s-o hrănească. Fetița nu poate face singură absolut nimic: nu merge și nu vorbește, nu-și poate folosi mâinile. În ciuda faptului că știe mii de cuvinte, ea nu le poate exprima dar nici arăta.

Firul poveștii îți intră în suflet și minte, în inimă se oprește pentru a se odihni iar când ajunge la conștiință întrebările nu se mai opresc. Te bucuri de faptul că ești sănătos, că poți face lucruri ce altfel par firești – umblat, îmbrăcat, dezbrăcat, mâncat, spălat și lista este extrem de lungă. Ajungi să apreciezi la o cotă ce nu poate fi cântărită pe cei care au grijă de astfel de persoane.

my own artwork.Finalul cărții este dramatic, extrem de sensibil, greu de acceptat. Dar e unul pozitiv și asta te face să te gândești că speranța moare ultima.
Nu de puține ori, în timpul lecturii, te trezești că te sufocă lacrimile, că nu mai poți continua și că e nedrept cum se desfășoară lucrurile. Dar nu te oprești pentru că simți că micuța Melody are nevoie și de tine, pentru că știe că povestea ei te va face să fii mai bun.

Vor putea sa înțeleagă și sa accepte ca dincolo de imagine că Melody are umor, memorie extraordinară și este plina de idei? 

Un roman emoționant, pe care îl poți citi la orice vârstă. 

Nu în ultimul rând, vreau să închei prin a recomanda tuturor acest roman, care nu vizează numai povestea de viață a unui personaj suferind, ci urmărește să ne facă mai înțelegători cu cei care ni se par inferiori.

Volumul este  disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Municipală ”B.P. Hasdeu„ filiala ”A.Donici„ . Disponibilitatea titlurilor poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii :   Caută în catalog

Eu citesc (1)

Bătălia cărților este un concurs de lectură pentru copii de 11-14 ani și adolescenții cu vârsta între 15 și 18 ani, care sunt îndemnați să citească 10 cărți recomandate din literatura română și universală.

Scopul concursului este de a stimula lectura în rândul copiilor şi adolescenților, de a promova cărţile de valoare destinate acestor categorii de vârstă. Participantul care va prezenta cel mai frumos şi argumentat cartea preferată şi va răspunde cel mai bine la întrebări va deveni Cititorul anului. Cartea care se va bucura de cele mai multe solicitări şi va obţine cel mai mare punctaj din partea cititorilor va deveni Cartea anului.

Vă recomandăm cartea pentru copii (10-14 ani) din concursul de lectură Bătălia Cărților: 

veronica_niculescu

 

Veronica D. Niculescu s-a născut 4 mai 1968, Pitești, România. Este o scriitoare de origine română, traducătoare și jurnalist.

Activitatea profesională

Autoare cunoscută cu precădere pentru proza și traducerile sale. Activitatea de jurnalist a început-o din anul 1996, având funcția de redactor-șef la un cotidian local, iar apoi lucrând ca redactor și colaborator la diverse publicații culturale naționale, cum ar fi Evenimentul zilei, Adevărul, Suplimentul de cultură, LaPunkt. Din 2004 a început să publice proză, iar din 2008 publică traduceri literare la Editura Polirom. Acum locuiește în București împreună cu soțul ei, o mulțime de flori adevărate și câteva animale imaginare.

Activitatea literară

A publicat volumele de proză scurtă Adeb (2004, Premiul pentru Debut al USR Sibiu), Orchestra portocalie (2008), și Roșu, roșu, catifea (2012), precum și volumele pereche Simfonia animalieră (2014) și Hibernalia (2016) și romanele Spre văi de jad și sălbăție (2016) și O vară cu Isidor (2017). De asemenea, Basmul Prințesei Repede-Repede (2009). Cad castane din castani (2014) dialoguri cu Emil Brumaru. Povestiri de-ale ei au fost incluse în antologii precum Kikinda Short 06, antologie internațională de proză scurtă, Serbia, 2012; Scräpliv, antologie de nuvele românești, Suedia, 2013; 10+, Antologie de proză Tiuk!, 2013; Best of – proza scurtă a anilor 2000, 2013.
A tradus în premieră în limba română numeroase romane din opera lui Vladimir Nabokov, printre care celebrul Foc palid, roman care include un poem de 1000 de versuri și o proză cu aluzii intersectate și era considerat de mulți specialiști o carte imposibil de tradus, acordată cu o distincție pentru traduceri, Premiul „Antoaneta Ralian“. De asemenea, a tradus toată proza lui Samuel Beckett scrisă în limba engleză. A tradus peste 30 de volume din limba engleză, din opera lui Don DeLillo, Siri Hustvedt, Eowyn Ivey, Lydia Davis, Tracy Chevalier.
__________________________________________________________________________________

Editura Polirom a lansat la finele anului 2016 colecția „Junior”, un proiect editorial ce se adresează juniorilor de toate vârstele. Aceștia vor găsi aici cărți de aventuri, romane fantasy, cărți ilustrate, semnate de nume mari ale literaturii universale actuale. Colecția se adresează unui public tânăr foarte variat, de la elevii de școală primară și pâna la tinerii de orice vârsta.

O vară cu Isidor de Veronica D. Niculescu, este cel mai recent titlu apărut în colecția „Junior” a Editurii Polirom, disponibil acum și la biblioteca Alexandru Donici.

Ediţie ilustrată
Vârsta recomandată: 10+

Niculescu, Veronica. O vară cu Isidor/ Veronica Niculescu.- Iași: Polirom, 2017. – 218 p.

1982041-0O fetiță de 13 ani din București se hotărăște să-l salveze pe condorul Isidor, cel mai bătrîn locatar de la Zoo Băneasa, după ce vede la televizor știrea. Doar că, după zeci de ani de captivitate, condorul, deşi a dobândit calităţi uluitoare – a învăţat să scrie şi să citească – nu mai ştie să zboare. Dar ce te faci când reușești să eliberezi o pasăre care nu mai știe să zboare? Fetița aduce condorul acasă, unde îl ascunde o vreme, și descoperă lucruri fascinante despre el. Apoi cei doi fug împreună la Sinaia. La munte, în locul care seamănă cu casa de demult a condorului, ea speră să-l învețe să zboare din nou și să-l elibereze cu adevărat, în timp ce legătura dintre ei devine tot mai puternică.

O poveste despre prietenie, libertate și visuri.

La originea romanului „O vară cu Isidor” stă povestirea „C şi O şi N şi Dor”, publicată de Veronica D. Niculescu într-o antologie de acum câţiva ani şi transformată în capitol de roman după mici modificări.
Aceasta este prima carte pentru copii scrisă de Veronica D. Niculescu. Însă povestea nu este numai pentru copii. Sigur că, atunci când citești ca adult o carte pentru copii, trebuie să uiţi puţin de seriozitatea vârstei tale. Şi să accepţi nişte reguli de bun-simţ din domeniul ficţiunii de acest gen. Altfel, unele lucruri vor părea implauzibile.

„O vară cu Isidor” este o poveste de dragoste. Relaţia dintre Serena şi Isidor e cea dintre două fiinţe care ştiu cât de important este visul. Serena vrea să-l ajute pe Isidor să-şi redescopere plăcerea zborului şi să-şi depăşească temerile, iar Isidor o învaţă pe fetiţă, printre altele, faptul că libertatea nu este doar atunci când zbori, ci şi atunci când ştii să priveşti.

Romanul este divizat în capitole, și conține atât capitole narate de Serena, dar şi de Isidor. Are şi câteva desene drăguţe, realizate de Radu Răileanu.

Veronica-Niculescu-ilustratie-avanpremeira-1.jpg

Romanul propune două lumi. Pentru Isidor, viața în cușcă înseamnă o lume mică, departe de amintirea munților pe înălțimile cărora văzuse lumina zilei și simțise tentația absolutului. E apoi cealaltă lume, a visului, a cântecului pe care îl îngână și a fetiței. E lumea libertății despre care Isidor nu mai știe foarte multe, dar pe care o păstrează în amintire. Când Serena a reușit să îl salveze, el a înțeles că există într-adevăr zâne și că ele uneori coboară și în viața bătrânilor condori lipsiți de speranță.

veronica_d_niculescu_o_vara_cu_isidor

 Cu toate că Isidor visase de mult timp la libertate, a uitat ce înseamnă ea și de aceea nu a putut să zboare spre locurile visate. Zilele petrecute alături de Serena l-au făcut să înțeleagă treptat frumusețea lumii și a lui însuși, să descopere încrederea, sentimentul de siguranță și iubirea necondiționată.

Adolescenta trece prin multe dificultăți pentru a-l ascunde și a putea avea grijă de prietenul ei. După momente emoționante, cei doi urmează să se despartă, iar Isidor să se îndrepte spre Munții D’Or. Dualitatea sentimentelor fetiței este atent prezentată: bucuria că el va fi din nou liber, dar și teama pentru ceea ce va urma și, în special, regretul că a pierdut un prieten.

Povestea în sine este simplă, dar ceea ce impresionează sunt imaginile și stările pe care autoarea le creează, care reflectă apropierea profundă dintre fetiță și pasăre. Sperăm să parcurgeți pe nerăsuflate cartea, și să aveți dorința ca paginile să se lungească interminabil și zborul lui Isidor să nu însemne sfârșitul întâlnirii cu el. E posibil ca, la sfârşitul lecturii, să te uiţi pe cer, în căutarea unui punct, care ar putea fi condorul Isidor.
O vară cu Isidor v-a fi pentru voi o avalanșă de sentimente, câteva lacrimi în colțul ochiului, curiozitatea de a descoperi emoțiile unei fetițe și ale prietenului ei de o vacanță, o lume familiară și totuși nouă. 


Volumul este  disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Municipală ”B.P. Hasdeu„ filiala ”A.Donici„ . Disponibilitatea titlurilor poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii :   Caută în catalog