O poezie pentru suflet…

24Poezia este limbajul celor ce nu şi-au pierdut definitiv inima. De asemenea este un testament în versuri, fără timbre fiscale, este arta de a pune în mişcare imaginaţia noastră cu ajutorul cuvintelor, iar cuvintele fiind ciripitul inimii. Poezia este o conspiraţie a ideilor, contra tuturor conspiraţiilor și a legităților fixe. Poezia este creaţia ritmică a frumuseţii în cuvinte, a culminației lăuntrice. 

 

Nechit, Irina. Un om de succes şi alte pierderi/ Irina Nechit. -Chişinău: Prut  Internaţional, 2018. -200 p. 

1552386239_5.unomdesucces„Un om de succes şi alte pierderi”  este o antologie de poezie a Irinei Nechit, care conţine texte din aproape toate volumele publicate, începând cu cele mai recente şi încheind cu cele din 1992. Un eventual exerciţiu de lectură îndărăt, adică pornind de la cartea din 1992 şi până la poemele inedite din capul antologiei va revela cititorului evoluţia unui poet cu un stil personal bine definit. Din unghiul panoramic al antologiei se vede limpede că poezia Irinei Nechit se aşează pe segmentul liricii moderniste mai curând, decât pe cel postmodernist. Ceea ce este caracteristic acestei poezii este eliminarea programatică a confesiunii fierbinţi în favoarea exerciţiului intelectual, al jocului minţii, de reprezentare a spiritului (titlul volumului din 1996, Cartea rece, nu a fost deloc accidental). Poeta nu optează pentru expresivitatea parodicului şi ludicului, nu îşi etalează substanţă livrescă, oferta ei constituie o poezie a notaţiilor cotidianului, mai ales ale lucrurilor aparent nesemnificative, ce îmbracă expresii minimaliste, concentrate, reci, oferind un univers preponderent obiectual.
Insistenţa pe mecanica aspră a existenţei cotidiene, aglomerarea detaliilor minore creează totuşi o anumită stare a neliniştii care bruiază glacialitatea afişată. Proiecţiile idealizate ale eternului feminin nu o mai tentează pe poetă, condiţia feminităţii reieşind din opţiunea de a scrie lucid şi frust în cheia autenticităţii şi biografismului. Cu toate acestea, unele poeme dezvoltă un filon liric al amintirilor despre copilărie, casa părintească, mamă, tată, încălzind atmosfera fără digresiuni contemplativ-duioase. Dialectica acestor gesturi – înregistrarea aproape reportericească a prozaicului şi nostalgia după ipostazele genuine – potenţează acel dramatism recules sentimental şi potolit de cerebralitate în poezia Irinei Nechit.

 

Ţurcanu, Ianoş. Poeme pe trepte încinse/ Ianoş Ţurcanu. -Chişinău: Prut  Internaţional, 2018. -228 p.

image002Ianoș Țurcanu este un „nume sonor în cultura noastră” a menționat Nicolae Spătaru.
Este un scriitor polivalent. Este un bun textier, pe care s-au făcut 600 de melodii. În opera sa găsim multe repere culturale și geografice.
Apotetic şi solemn, el nu se teme să exploreze dorul, durerea, despărţirea, însingurarea sau tristeţea. O face însă cu evlavia unui agricultor care mângâie spicele sau cu îndărătnicia unui marinar care înfruntă marea. Opera lui trăieşte, respiră şi inspiră. Inspiră optimism şi bunătate. 
                               Volumul miroase a pâine proaspătă scoasă din cuptor!

FERICIRE

M-am dezbrăcat de amintiri, download (1)
ca de o haină veche.

M-am lepădat de sentimente, 
ca de o minciună fără pereche. 

M-am despărţit de orgoliu,
ca de un fruct cu miez
otrăvitor. 

Liniştii, singurătăţii şi unui
poem
le-am împrumutat numele meu 
sonor. 

 

Filip, Iulian. Adrese deştepte/ Iulian Filip. -Chişinău: Prut  Internaţional, 2018. -32 p. il. 

Iulian FilipIulian Filip s-a născut la 27 ianuarie 1948, în satul Sofia, raionul Drochia, RSS Moldovenească, în familia lui Ion și Ana Filip. După absolvirea școlii medii din Sofia, devine student la Universitatea Alecu Russo din Bălți (1965), facultatea de fizică și matematică, apoi – la litere, aceeași universitate. După absolvirea Universității în 1970 urmează cariera de cercetător științific în calitate de doctorand în sectorul folclor al Secției de etnografie și studiul artelor de la Academia de Științe din Republica Moldova. 

adrese-600x600

Teatrul popular (folcloric) este tema investigațiilor și a tezei elaborate, în baza căreia este angajat în funcția de colaborator științific al Academiei, unde activează până la 1985. Din 1990 este numit șef al Direcției Cultură a Primăriei Chișinău. De la debutul său editorial din 1974 cu placheta de versuri ”Neîmpăcatul meșter”și până în prezent rămâne un poet îndrăgit al copiilor și maturilor, autor de versuri pentru numeroase cântece, neobosit cercetător științific.

IMG-1699

 

Fonari, Victoria. Atingeri de aripi/ Victoria Fonari. – Bacău: Ateneul Scriitorilor, 2018. – 90 p. 

Victoria Fonari: „Poezia îmi permite să fiu categorică într-o lume a ipotezelor”
658x0_6fonariCunoscută în mediul universitar, dar și cel scriitoricesc, Victoria Fonari îmbină armonios activitatea didactică și de cercetare cu cea literară. În calitate de conferențiar universitar, susține cursurile magistrale Etica profesională, Hermeneutica literară, Didactica literaturii române, Retorica, Teoria literaturii, precum și cele opționale: Teoria creativității textului artistic, Valorificarea mitului în literatura română și Literatura pentru copii.

afis-finisatDUREREA DE FIECARE ZI (fragment)

Durerea de fiecare zi

Ursucă privirea mamei
Perdica se mişcă de vânt
Dar vântul nu mută durerea
Soarele face iepuraşi
Zglobii sar pe masă
Se joacă cu peştii din acvariu
Dar ei nu pot lua durerea mamei…

 

Purcăruş, Alexandru. Fosila vers/ Alexandru Purcăruş. -Târgovişte:  Cetatea de SCAUN, 2010. -80 p. 

CS00132FOSILA VERS
Blamaţi fosilul cânt, de-l întâlniţi!
Postmoderniste strofe nu plodeşte,
Pe când era visat de zei sfrijiţi
S-a năzărit numai cuiva, hoţeşte.
Nici n-are versuri albe, ci se-ngână
Pe sine însuşi, trist şi inutil,
Ca o privighetoare moartă, cu aripa-ntr-o rână,
Ce taie-n atmosferă conturul unui tril.
Chircit pe coala albă, năuc şi perimat,
Se lasă răstignit de pana boantă,
Nefericit că s-a născut rimat,
Uşor de memorat şi fără poantă.
„E-un monstru anacronic şi bizar”,
I-au pus pecetea vesel logofeţii.
Dar ce nevoie are de tipar,
Când mamele-şi adorm pe ritmu-i feţii?

 

Eminescu, Mihai. Arborele Poeziei/ Mihai Eminescu. – Chişinău: Epigraf, 2018. -239 p. 

O nouă publicație a prezentat publicului strășenean scriitoarea și traducătoarea Varvara-Valentina Corcodel, de această dată o ediție bilingvă cu versurile lui Mihai Eminescu în limbile română și italiană, traducerea fiind realizată de protagonista evenimentului. De menționat că Varvara-Valentina Corcodel este născută în localitatea Căpriana din raionul Strășeni, iar multe din scrierile dumneaei poartă pecetea istoriei localităților din raionul nostru.

arboreleDe-ai şti… (fragment de Veronica Micle)

De-ai ști, iubite, cât de mult
Mi-i dor ca glasul tău s-ascult,
Ai veni pe-aripi de vânt
Și mi-ai spune un cuvânt.

Vorba fie rea sau bună,
Am vorbi-o împreună,
M-ai vedea, eu te-aș privi,
Vorbele s-ar înmulți.

 

Poezia este căsătoria realităţii cu idealul, în sufletul poetului. Poezia este arta de a face să intre marea într-un pahar, viața într-un vers și durearea într-o rimă. Nu cere poeziei sentimentalism. Ea însăși e un tumult de stări și culori.
Lectură Plăcută!