Mergem la vânătoare de urși de Michael Rosen

ORĂ DE LECTURĂ
Mergem la vânătoare de urși de Michael Rosen

Michael Rosen

– 75 de ani de la naștere

Scriitorul britanic Michael Rosen, născut la 7mai în 1946 în nordul Londrei, anul acesta împlinește 75 de ani. Una dintre cele mai cunoscute figuri din lumea cărții pentru copii, este renumit pentru munca sa de poet, interpret, difuzator și scenarist. Ca autor și prin selectarea operelor altor scriitori pentru antologii, a fost implicat în peste 140 de cărți. Este profesor de literatură pentru copii, la Universitatea “Goldsmiths” din Londra, unde predă abordări critice ale cărților pentru copii și supervizează proiectele studenților privind încurajarea citirii și scrierii.

A fost unul dintre primii poeți care a făcut vizite în școli din Marea Britanie și a vizitat și școli din întreaga lume. Michael Rosen a început să scrie poezie la vârsta de doisprezece ani, creând poezii satirice despre oameni pe care îi cunoștea. Părinții săi, care erau atât profesori, cât și educatori distinși, erau din tradiția evreiască din East End, părinții și bunicii lor provenind din Polonia, Rusia, România.

De la sfârșitul anilor 1960, Michael Rosen scrie cărți, articole, piese de teatru și diverse tipuri de scenarii; interpretează poezie pentru publicul de toate vârstele. Printre numeroasele sale cărți pentru copii se regăsește și cartea „Mergem la vânătoare de urși” o aventură pentru copiii de vârsta 1-5 ani cu conținut ritmic și joacă.

În cadrul OREI DE LECTURĂ din incinta bibliotecii “Alexandru Donici”, copiii de la grădinița 146 grupa medie „Lăcrămioara” au ascultat povestea “Mergem la vânătoare de urși” de Michael Rosen, prin intermediul platformei ZOOM. O poveste numai bine potrivită pentru vârsta copiilor de 4-5ani în care predomină ritmul și joaca.

Ne-am pornit cu toți într-o aventură imaginară, să vânăm un urs mare, dar pentru aceasta, a trebuit să trecem peste mai multe obstacole exact cum ne îndeamnă autorul poveștii.

Mai întâi a trebuit să trecem prin iarba înaltă și deasă imitând foșnetul: Fâșșș! Foșșș! Fâșșș! Foșș…, după care a urmat un râu adânc, Pleosc! Pleasc! Pleosc! Pleasc…, prin noroi Lipa! Lip !Lipa! Lip!…, prin pădure Trosc! Trasc! Trosc! Trasc!…, prin vijelie Vâjjjjj! Foșșșșș! Vâjjjjj! Foșșșșș!…. În sfârșit am dat de o peșteră am intrat în ea Tiptil! Ttiptil! Tiptil! Tipti!… Un urs !!!

Repede prin peșteră, înapoi! Tiptil! Tiptil!…
Prin vijelie, înapoi! Vâjjj! Foșșș! Vâjjj! Fâșșș!…
Prin pădure înapoi Trosc! Trasc! Trosc! Trasc!..
Prin noroi înapoi Lipa! Lip !Lipa!…
Prin râu înapoi Pleosc! Pleasc! Pleosc! Pleasc…
Prin iarbă înapoi Fâșșș! Foșșș! Fâșșș!…
Ajungem la ușa casei deschidem ușa urcăm pe scări.
O, nu!
Am uitat să închidem ușa.
Coborâm înapoi.
Închidem ușa.
Urcăm din nou.
În dormitor.
Direct în pat.
Sub plapumă.
Nu mai mergem niciodată la vânătoarea de urși.

Când vine ora de culcare, fie la prânz sau seara, dar prichindeilor cheful de joacă nu le trece, educatorul, părinții, bunicii ar putea recurge la o asemenea poveste, aventurile sunt pe placul copiilor.

Mergem la vânătoare de urși.
Mergem să prindem unul uriaș.
Ce zi minunată e azi!
Nu ne e teamă, nu.

Tradiții și obiceiuri de Paști

Paștele, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, are atât o semnificație religioasă, cât și una laică seculară. Este învierea lui Isus, dar momentul creștin vine peste vechea și multimilenara sărbătoare a primăverii.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 580b57fcd9996e24bc43c3c7.png

Ca orice alta sărbătoare, Paștele este destinat reunirii cu persoanele dragi. Lăsând obiceiurile la o parte, duminica, in Ziua Învierii, este important ca toți membrii familiei sa se strângă la masa, să ciocnească ouă in timp ce rostesc “Hristos a Înviat!” și “Adevărat a Înviat!”, să lase grijile măcar pentru o zi și sa sărbătorească Învierea Domnului.

Ca orice alta sărbătoare, Paștele este destinat reunirii cu persoanele dragi. Lăsând obiceiurile la o parte, duminica, in Ziua Învierii, este important ca toți membrii familiei să se strângă la masă, să ciocnească ouă in timp ce rostesc “Hristos a Înviat!” și “Adevărat a Înviat!”, să lase grijile măcar pentru o zi și să sărbătorească Învierea Domnului.


În România sărbătoare Învierii Domnului este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri, unele dintre ele moștenite de sute de ani, din generație în generație. În tradiția ortodoxă română, creștinii trimit unul altuia felicitări cu cele mai inspirate texte și imagini cu simboluri pascale. Pregătirile pentru Paște încep în Joia Mare, când românii purced la decorarea casei cu decor pascal, vopsesc ouă și prepară bucate alese.


Cu această ocazie în incinta bibliotecii pentru copii Alexandru Donici a fost amenajată o expoziție cu genericul
„Tradiții și obiceiuri de paști”.

Primii vizitatori virtuali au fost, copiii grupei pregătitoare „Orhidee” din grădinița 146, prin intermediul platformei ZOOM. Evenimentul a început cu discuții, dezbateri din istoricul sărbătorii paștelui, simbolurile pascale și semnificația lor, a fost vernisată însăși expoziția, aceasta conține felicitări și decoruri pascale.

Un grup de copiii mai isteți s-au alăturat expoziției noastre virtual, cu câte o felicitare confecționată de ei, pentru cei dragi, cu ocazia sărbătorii. Pe imaginea unui ou conturat, copiii au aplicat plastilină de mai multe culori, astfel încondeindu-l foarte frumos. Finalul evenimentului a fost încheiat cu cântecului “De paști” în interpretarea copiilor.

PAȘTE FERICIT TUTUROR!
FIE CA BUCURIA ÎNVIERII DOMNULUI SĂ VĂ ADUCĂ ÎN SUFLET LINIȘTE, PACE ȘI FERICIRE.

Un corp sănătos, cu alimente sănătoase

Astăzi 7 APRILIE este Ziua Mondială a Sănătății! Ziua de conștientizare a sănătății – Eveniment marcat pe întregul glob!

Cu acest prilej în incinta bibliotecii “Al. Donici”, prin intermediul platformei ZOOM, s-a desfășurat activitatea bazată pe discuții, dezbateri, experiențe, sfaturi, scenete cu tema: „Un corp sănătos, cu alimente sănătoase” în colaborare cu copiii din grupa pregătitoare “Orhidee” grădinița 146.

La această activitate participanții au aflat că: unul dintre stâlpii fundamentali ai unei construcții corporale sănătoase, o reprezintă alimentația. Fiecare își poate găsi echilibrul atât timp, cât are o alimentație sănătoasă. Sănătatea corporală, dar și cea mentala, se afla în cea mai mare măsură în corelație cu hrana, dar și cu mișcarea, atitudine pozitivă asupra vieții a propriei persoane și un stil de viață echilibrat.

Există 5 grupuri principale de alimente:
  1. Alimente bogate în amidon; orezul și alte cereale, cartoful, pastele;
  2. Fructe și legume;
  3. Lapte și produse lactate, precum iaurt brânză;
  4. Carne, pește, ouă, nuci și legume;
  5. Alimente bogate în grăsimi cu/sau zahăr
Piramida alimentară te ajută să ai o viață sănătoasă - Doza de Sănătate

O alimentație sănătoasă conține o varietate echilibrată de produse din principalele grupuri de alimente și o cantitate suficientă de produse alimentare pentru a satisface necesitățile organismului uman.

Este necesar de respectat un regim alimentar echilibrat care să includă alimente din toate cele cinci grupuri. În plus, este necesar de exclus alimentele care conțin multă sare și de limitat produsele cu multe grăsimi sau glucide.

Alimentația sănătoasă preîntâmpină apariția multor
probleme de sănătate!

După discuții a urmat jocul intelectual „Descrie fructul”, apoi sceneta “Legumele sfădăușe”, curiozități despre fructe și legume adunate de către copii de la bunici și părinți. De mare ajutor ne-a fost setul de cartonașe cu imagini color și texte informative cum ar fi: „Fructe de livadă și grădină” „Fructe Exotice” „Fructe de pădure” „Legume și zarzavaturi” „Ciuperci comestibile” din colecția „Să cunoaștem lumea împreună” de Silvia Ursache și puse la dispoziția cititorului bibliotecii Al. Donici. La final copii au audiat “Povestea legumelor lăudăroase” o poveste hazlie ce le-a oferit prilej de discuții în continuare.

Povestea legumelor lăudăroase
POVESTEA LEGUMELOR LAUDAROASE - YouTube

Într-o zi gospodina s-a dus la piață să facă cumpărături. Și-a încărcat coșul cu de toate: ceapă, cartofi, ardei, morcovi, roșii, pătrunjel, varză. Legumele din coș au început să se certe între ele pentru că erau îngrămădite, că nu aveau loc, că fiecare ar fi vrut să stea deasupra, la aer. Ardeiul iute, fiind mai mititel se simțea destul de bine și spuse:
– Ce tot vă certați? Aveți puțină răbdare, că în oală o să aveți destul loc, când o să fierbeți.
Apoi interveni gogoșarul, fratele ardeiului iute.
– Tu să taci frate! Nu vezi ce mic și prăpădit ești? Parcă n-ai fi frate cu mine și cu ardeiul galben.
– Lasă-l în pace pe fratele nostru, că-i mic și nu știe ce spune – zise ardeiul galben.

Și tot certându-se între ei, gospodina a ajuns acasă și a așezat legumele pe masă pentru a le spăla, curăța și pune la fiert. Când s-au văzut pe masă fiecare a început cu lauda; morcovul a zis că el e cel mai dulce și mustăcios, gogoşarul că-i gras, roșu și gustos, varza că-i cea mai înfoiată și frumoasă. Atunci ardeiul iute, cum n-avea astâmpăr interveni și spuse:
– Nu vă mai certați, că-n oală o să ajungeți și-o să fierbeți de n-o să vă mai vedeți.
Gospodina a spălat legumele, le-a curățat și în oală le-a tocat. Când ciorba a fost gata, a fost pusă în farfurii la răcit. Cum nu se mai auzea nimic, ardeiul iute, ca să nu tacă, a început să întrebe.
– Ce stați supărate, nu mai aveți glas? Ați râs de mine că sunt mititel dar eu tot proaspăt am rămas, nu ca voi niște legume fierte.
Și nu bine a terminat vorba că bunicul a și mușcat din el, apoi a exclamat:
– Vai ce ardei mititel, dar e iute, vai de el!
Și așa s-a terminat povestea noastră cu legumele lăudăroase, după cum spune și proverbul “Lauda de sine nu miroase a bine”.