Identitățile Chișinăului

„Identitățle Chișinăului”, publicație care pune în valoare
istoria clădirilor de altă dată ale orașului.

Trecutul, prezentul, dar și viitorul orașului Chișinău se regăsesc în volumul „Identitățile Chișinăului”. Lucrarea în cauză este un proiect de investigație a orașului la care contribuie istorici și scriitori, arhitecți și critici de artă, arheologi și specialiști în domeniul conservării patrimoniului cultural, urbaniști, sociologi și antropologi urbani.

„Identitățle Chișinăului”, publicație care pune în valoare istoria clădirilor de altă dată ale orașului

Efortul colectiv al acestei lucrări vizează elucidarea unor aspecte necunoscute sau mai puțin cunoscute ale istoriei Chișinăului din ultimele secole. Revelarea „orașului ascuns” și „scoaterea din ascundere” a spiritelor locului. Aceasta prin discursuri pe diverse teme profesionale – istorică, culturală și spațial-urbanistică – pune în valoare unitatea construcției istorice și a memoriei personale și colective, care, cu siguranță, va da temeinicie orașului de mâine.

În esență, acest demers încurajează – și practică –
cultura memoriei urbane
.

Identităţile Chişinăului: materialele conf., 12-13 sept. 2011/coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chişinău: Pontos, 2012. -224 p.

IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI

Ediția „Identitățile Chișinăului” a apărut în urma Conferinței științifice internaționale omonime organizate în perioada 12-13 septembrie 2011, la Chișinău, de către Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM), Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural, Direcția Cultură a municipiului Chișinău, ONG Oberliht. Cartea începe cu un o prefață semnată de coordonatorii volumului Sergiu Mustață și Alexandru Corduneanu. Lucrarea „Identitățile Chișinăului” are trei capitole ce conțin 24 de studii, semnate de autori din Republica Moldova, România și Suedia, ce abordează variat identitatea istorică, culturală și urbanistică a orașului Chișinău.

De asemenea aspecte de heraldică (stema, drapelul, imnul Chișinăului), investigații arheologice, informații istorice, inclusiv referitoare la monumente arhitecturale de ordin religios ș.a. În volum se regăsesc hărți, fotografii, schițe ce reconstruiesc imaginea Chișinăului vechi. Textele sunt în limbile română, engleză și germană. Volumul a fost editat într-un tiraj de 500 de exemplare.

Identitățile Chișinăului: materialele Conferinței Internaționale „Identitățile Chișinăului”, ediția a II-a, 1-2 oct. 2013/ coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2015. -308 p.

CEEOL - Book Detail

Cartea „Identităţile Chişinăului” cuprinde materialele conferinţei cu acelaşi titlu care a avut loc în octombrie 2013. Autorii se referă la situaţia oraşului din secolul al XVIII-lea, perioada ţaristă, anii interbelici, perioada sovietică şi cei 20 de ani de independenţă. Istoricii prezintă viața comunităților care au trăit în Chișinău, precum și mărturii inedite despre anumite străzi și biserici din capitală. Cartea se deosebește nu numai prin aspect grafic de calitate, dar și prin conținut. Pe paginile lucrării s-au regăsit fotografii, schițe și hărți inedite care reconstruiesc un Chișinău dispărut printre noile construcții de astăzi.

Identitățile Chișinăului: materialele Conferinței Internaționale „Identitățile Chișinăului”, ediția a III-a, 1-2 oct. 2015/coord. Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2016. -273 p.

CEEOL - Book Detail

Modernitatea urbană a Chișinăului numără peste 350 de ani. Temeliile târgului Chișinău au fost puse pe vremea domnitorului Vasile Lupu (1634-1653). În tot acest răstimp Chișinăul crește în straturi urbane care se schimbă succesiv. Astăzi orașul își revendică stăruitor memoria reprimată îmbogățind-o prin cercetările fenomenelor urbane, prin mișcările protejare a patrimoniului cultural material și imaterial. În ideea de moștenire istorică și culturală orașele care reușesc fericit să-și împletească trecutul cu prezentul și viitorul, punând în evidență unitatea comunitară, devin centre culturale de iradiere regională sau globală (vezi cazurile Praga, Paris, Timișoara).

Identitățile Chișinăului: materialele Conferinței Internaționale „Identitățile Chișinăului”, ediția a IV-a, 19-20 oct. 2017/coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2018. -296 p.

Eforturile organizatorilor conferinței „Identitățile Chișinăului” încurajează studiile și cercetările urbane pe diverse domenii. Cultura memoriei, susținută de cercetători, aduce și o schimbare de viziune asupra viitorului orașului. Tot mai des orașul este perceput ca subiect de dialog istoric și cultural.

În așa mod ideea lucrării Identitățile Chișinăului își regăsește și sensul, și misiunea.

Identitățile Chișinăului. Orașul interbelic: materialele Conferinței Internaționale, ediția a V-a, 1-2 noiem. 2018/coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2020. -284 p.

Ultimele două volume ale ediției Identitățile Chișinăului lansate recent, întitulate Orașul interbelic (volumul 5) și Orașul subteran (volumul 6), vezi mai jos, reprezintă o încercare de focalizare a cercetărilor asupra unor aspecte ale Chișinăului din spatele orașului sau asupra unor perioade specifice de dezvoltare a orașului, cum a fost perioada interbelică a sec. al XX-lea. De-a lungul timpului, fiecare secol a însemnat pentru oraș o perioadă de mari transformări, provocate de schimbarea regimurilor politice.

Chișinăul interbelic depășește în mod remarcabil moștenirea țaristă și devine, cu toate neîmplinirile, ratările și tensiunile vecinătății și conspirației sovietice, unul din marile centre
urbane ale României Mari.

Chișinăul românesc al anului 1940 era de nerecunoscut, cu peste o sută de instituții de învățământ (facultăți, conservatoare, licee, gimnazii, școli) cu predare în limba română, cu câteva zeci instituții culturale (de la Teatru Național la biblioteci, cămine culturale, societăți și cluburi sportive), cu 18 biserici ortodoxe în care se liturghisea românește, cu șase tipografii mari care asigurau publicarea de cărți, ziare și reviste în limba română și în limbile minorităților naționale, cu sute de unități economice (industrie și comerț, instituții de credit), cu instituții de sănătate publică, asistență și prevedere, cu aeroport (deschis în 1921) cu curse regulate și show-uri aviatice, cu stadion și hipodrom, cu zeci de asociații profesionale (ale medicilor, ziariștilor, scriitorilor etc.), uniuni profesionale și sindicale și asociații de caritate, acest oraș al „tristeții noastre basarabene” de cândva se transformă dintr-o localitate colonială de la periferia imperiului într-un oraș românesc foarte important în noua alcătuire politică, economică și culturală a țării.

Identitățile Chișinăului. Orașul subteran: materialele Conferinței Internaționale, ediția a VI-a, 24-25 oct. 2019/coord.: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău: Arc, 2020. -224 p.

Actualmente identitatea urbană a devenit o temă de lucru și creaţie nu doar pentru istorici, sociologi și artiști, dar îndeosebi pentru manageri și administratori urbani.

Ceea ce definește istoria, cultura, spațiul-urbanistic – trebuie accentuat, repus în valoare, făcut să funcționeze din plin, dezvoltat prin obiective, politici și proiecte concrete, articulate profesional de o administrație competentă și asumate în cunoștință de cauză de comunitatea Chișinăului.

În septembrie-octombrie 2020 au fost lansate volumele cinci și șase ale ediției Identitățile Chișinăului. Tomurile întrunesc contribuțiile participanților la conferințele internaționale omonime, desfășurate la Chișinău în 2018 și 2019. Celelalte patru volume, editate anterior, cuprind studii, articole de analiză și eseuri expuse la edițiile din 2011, 2013, 2015 și 2017 ale conferinței.

Primele cinci volume ale ediției „Identitățile Chișinăului”

„De la bun început, în Chişinău au trăit mai multe comunităţi culturale, religioase şi etnice. Aici s-au regăsit şi ortodocși, catolici, protestanţi și evrei. Din păcate, regimurile totalitare şi-au lăsat amprenta sa şi au distrus foarte mult. Chişinăul a pierdut identităţile sale pe parcursul istoriei din cauza regimurilor politice. Însă ele se recuperează în contextul unei noi societăţi democratice. Astăzi, Chişinăul rămâne, la fel, un oraş mixt cu multe comunităţi. Oamenii încep să conștientizeze legătura lor cu locul de trai”,
a declarat Sergiu Musteață, unul din coordonatorii lucrării.

Lansarea volumelor „Identitățile Chișinăului” a declanșat discuții aprinse despre distrugerea monumentelor de arhitectură și violarea peisajului urban al capitalei prin ridicarea unor clădiri de prost gust. Noile construcții amenință cu deformarea identității orașului. Fostul arhitect-șef al Chișinăului Anatolie Gordeev, a remarcat că în lume se observă două tendințe: dorința de a transforma orașul într-un „New York” și tendința de recuperare a identității locale. Nu încape îndoială că, în cazul Chișinăului, autoritățile trebuie să urmeze a doua tendință pentru a spori imaginea orașului.

Trebuie păstrate nu numai monumentele istorice, dar și casele simple, deoarece acestea reflectă memoria
și identitatea localității.

În acest sens, urbanistul suedez Bo Larsson, care se interesează de dezvoltarea Chișinăului încă din anii 70 ai secolului trecut, menționează în studiul său că există multe posibilități de a dezvolta armonios orașul, fără a distruge patrimoniul cultural. Nu în ultimul rând, el recomandă modernizarea transportului public şi edificarea unei regiuni atractive şi moderne în zona râului Bâc.

La biblioteca Alexandru Donici găsiți primele 4 volume ale ediției „Identitățile Chișinăului”.
Sursa:

Alexandru CORDUNEANU
Despre „Identitățile Chișinăului”

Recomandări de cărţi despre TOAMNĂ pentru copii

Pin by marisa 💕 on aesthetic pictures | Fall facebook cover photos, Fall  facebook cover, Twitter backgrounds

Curioși din fire, copiii își doresc să exploreze lumi noi, să învețe lucruri noi și să experimenteze emoții noi. Trezindu-le interesul pentru lectură, le deschidem poarta nu doar către educație, ci și către imaginație, creativitate, inovație.

Dacă sunteţi în căutare de cărţi despre toamnă pentru copii iată câteva recomandări care sper să vă fie utile.

Suceveanu, Arcadie. Ceasornicul din tei / Arcadie Suceveanu. Bucureşti: Litera, 2013. -32 p. 
Ceasornicul din tei. - Arcadie Suceveanu | arhiva Okazii.ro

Ceasornicul din tei apărută le editura Litera, conține poezii dedicate anotimpurilor scrise de Arcadie Suceveanu. Ilustrațiile, realizate de Elena Revuțcaa sunt superbe. 

În această colecţie sunt incluse 100 de titluri reprezentative din folclorul românesc şi din opera marilor scriitori români, care vor apărea până la Centenarul Marii Uniri a Românilor. Textele sunt recomandate spre lectură elevilor, conform programei şcolare.

Poezii dedicate anotimpului Toamna: Septembrie, 1 septembrie, Octombrie, E toamnă, Noiembrie, Între fulg și crizanteme.

Barklem, Jill. Poveste de toamnă / Jill Barklem. Chişinău: Cartier, 2018. –32 p.
Recomandări cărţi despre TOAMNĂ pentru copii - Stilul meu de viață

Poveste de toamnă – o carte plină cu peripeții. Este o zi de toamnă frumoasă în Desișul de muri! Șoriceii sunt foarte ocupați să adune: semințe, fructe de pădure și rădăcini, pe care le depozitează în Magazia din Buștean pentru iarna ce urmează să vină.

Preocupați cu aceste treburi și amenințați de vremea rea ce se apropie, nu-și dau seama decât târziu de dispariția Crinuței, fiica cea mică a Lordului Chițofor.

M-am distrat de minune făcând cărțile, dar și munca a fost pe măsura. Si asta pentru ca mie îmi place să fac totul exact așa cum trebuie. Fiecare floare trebuie să aibă numărul corect de petale și să crească acolo unde crește ea și în perioada în care creste. Tot ceea ce fac sau fabrică șoriceii trebuie să fie posibil în lumea lor, în locul în care trăiesc ei. La urma urmei, Desișul de Muri e adevarat și eu sunt aici doar
pentru a-l scoate la iveala. (Jill Barklem)

London, Jack. Chemarea străbunilor / Jack London. Chișinău: Arc, 2018. 152 p.
Chemarea Străbunilor -Jack London- Ediție bilingvă română - engleză-  Editura Bestseller - Bestseller.md

Dacă lucrurile care-ți plac cel mai mult toamna înseamnă plimbări lungi în natură, atunci trebuie să citești Jack London, indiferent de vârsta pe care o ai. Chemarea străbunilor e o carte scrisă ca s-o citești în nopțile răcoroase, de preferat având un câine alături.

Este vorba despre povestea lui Buck, un câine husky trimis în Canada, pentru a fi dresat să tragă la sanie, în nordul înghețat, pe un frig îngrozitor. Viața lui Buck are un parcurs lung și anevoios, iar câinele reușește să supraviețuiască greutăților la care este supus după ce redescoperă moștenirea lăsată de străbunii lui, lupii, cu care și rămâne în final.

Brown, Jennifer. Viața pe Marte / Jennifer Brown. București: Nemira, 2016. – 279 p

Un roman cu umor din plin și cu numeroase aventuri (extra)terestre, ideal pentru micii astronauți în devenire.

Citește!Învinge! Și vei deveni Cititorul Anului! | Biblioteca „Alexandru  Donici”

Viața pe Marte de Jennifer Brown, o carte pentru copiii de la 8 la 10 ani, spune povestea unui băiat pasionat de astronomie, care se împrietenește cu un… fost astronaut ieșit la pensie. În vârstă de 12 ani, Arcturus Betelgeuse Chambers, zis Arty, face parte dintr-o familie pasionată de privitul în stele, iar dorința lui cea mai mare este de a găsi viață pe alte planete.

Prima țintă a căutărilor sale este Marte, planeta cea mai apropiată de noi și, seară de seară, își îndreaptă telescopul înspre ea pentru a fi primul care descoperă marțienii. Aventurile celor doi și dezvăluirea tainelor cosmosului sunt numai bune pentru micii astronauți în devenire.

Tu ai recomandări de cărți de citit toamna? Lasă-le în comentarii! Spor la citit! Să aveţi o toamnă frumoasă!

Francis Scott Fitzgerald – 125 de ani de la naștere

Francis Scott Fitzgerald

24 septembrie 1896 – 21 decembrie 1940

scriitor american de ficțiune

Francis Scott Key Fitzgerald născut la 24 septembrie 1896 decedat la 21 decembrie 1940 a fost un romancier, eseist, nuvelă și scenarist american. El a fost cunoscut mai ales pentru romanele sale care descriu flamboyance și excesul epocii jazzului – termen pe care l-a popularizat. În timpul vieții sale, a publicat patru romane, patru colecții de nuvele cu 164 de nuvele.

Deși a obținut succese și averi populare temporare în anii 1920, Fitzgerald a primit aprecieri critice abia după moartea sa și este acum considerat pe scară largă ca unul dintre cei mai mari scriitori americani ai secolului XX.

Fitzgerald a făcut parte din așa-zisa „generație pierdută” a americanilor născuți în anii 1890 și maturizați în perioada Primului război mondial.

„Talentul sau era la fel de natural ca desenele imprimate de pulbere pe aripile unui fluture. Într-o vreme, nu-și dădea seama de acest lucru mai mult decât fluturele și n-a prins de veste când desenul a fost șters ori distrus. Mai târziu, a devenit conștient de aripile-i rănite și de alcătuirea lor; atunci a învățat sa gândească, dar n-a mai putut zbura, fiindcă pierduse pasiunea pentru zbor și nu-i mai rămăsese decât amintirea vremurilor când zbura fără efort.“
– Ernest Hemingway

Recomandăm spre lectură cărțile scriitorului american,
Francis Scott Fitzgerald:

Fitzgerald, Franci Scot. Marele Gatsby/ Francis Scott Fitzgerald. București: Litera, 2018 -237 p.
Marele Gatsby - F. Scott Fitzgerald

Scriitor talentat, a descris cu măiestrie și într-un stil artistic deosebit societatea vremurilor în care a trăit. Romanul „Marele Gatsby” scris în 1925 ne prezintă, aparent, povestea de dragoste dintre Jay Gatsby și Daisy, o tânără dintr-o familie înstărită. În fapt el zugrăvește întreaga societate americană a anilor 1925. Personajele ce apar rând pe rând în roman ne dezvăluie cum se vede dintr-un anumit loc, social, educațional și moral societatea americană. Personajele centrale J. Gatsby și Daisy s-au întâlnit în urmă cu cinci ani și s-au îndrăgostit. Continuarea acestei idile și împlinirea ei prin căsătorie este imposibilă datorită diferențelor sociale.

Tânărul Gatsby nu-i poate oferi încântătoarei și diafanei Daisy confortul din casa părinților săi. Dar el nu o uită pe frumoasa fiică a familiei Carraway. Își propune și reușește să ajungă atât de bogat încât nu numai că își poate permite căsătoria dorită, ci chiar să se facă dorit, să impresioneze prin lux și opulență. Însă frumoasa Daisy nu-l așteaptă, se mărită cu Tom Buchanan, fiul unei familii bogate, căsătorie din care a rezultat un copil, o fetiță. Naratorul romanului, Nick Carraway, văr de-al doilea cu Daisy îl întâlnește pe Gatsby și prin intermediul lui cei doi se reîntâlnesc. Începând cu evenimentele petrecute înainte de povestea propriu-zisă desfășurarea intrigii oscilează de la trecut la prezent.

Acum Jay Gatsby este Marele Gatsby. Un personaj bogat și excentric. Are o reședință somptuoasă, unde petrecerile se țin lanț și șampania curge din abundență. Gazda apare la apogeul petrecerii, își trece privirea peste cei prezenți așteptând parcă sunetul trompetei și al saxofonului, din ritmul jazz-ului pentru a-i confirma reușita. Contrar așteptărilor cititorului el apare în mod discret și voalat. O aștepta pe ea.

Marele Gatsby este un personaj enigmatic despre care se fac tot felul de presupuneri, zvonuri și bârfe cum că ar fi spion, a omorât un om, a studiat la Universitatea Oxford, etc. Fapte care totuși nu-i descumpănește pe petrecăreți.

Ce inspiră "Marele Gatsby"?

Luxul și opulența adoarme conștiința și impresionează. Pe Gatsby îl cunoaștem mai bine prin intermediul grupului ce se formează în jurul lui odată cu reîntâlnirea lui cu Daisy, de acum doamna Buchanan. Acest roman este expresia Visului American. Un vis despre libertate și realizare de sine, care cu timpul a devenit doar un vis despre succes.

Valori, sentimente, dorințe intense, orgolii și acțiune. Toate povestesc despre lumea anilor 1925, epoca Jazz-ului.

Fitzgerald, Francis Scott. Visuri de iarnă și alte povestiri / Francis Scott Fitzgerald. – Chișinău: Cartier, 2015. -228p.
Visuri de Iarna si alte povestiri

Visuri de iarnă datorează mult poveștii de dragoste avute cu Ginevra King, dar ceea ce dă valoare prozei lui Scott Fitzgerald nu sunt detaliile vieții reale, ci adevărul esențial, fundamental, evocat de reformularea acestei experiențe, valoare pe care o extrage din fiecare moment trecător al existenței.

Poveștile nu sunt doar sentimentale sau nostalgice, din cauză că autorul nu se mulțumește doar cu recrearea unui trecut static. El ține foarte mult ca trecutul să-i invadeze prezentul, în care să fie absorbit viitorul.