Anul 2022 – „Anul cultural Eugen Doga”
.
Eugen Doga
1 martie 1937 (vârsta 84 de ani)
compozitor moldovean, membru titular al
Academiei de Științe a Moldovei
Anul 2022 este declarat „Anul cultural Eugen Doga” în municipiul Chișinău, în scopul promovării și valorificării operei și personalității compozitorului. Cu acest prilej Biblioteca Alexandru Donici, filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, aduce un cuvânt de felicitare Maestrului Eugen DOGA, marelui compozitor care împlinește anul acesta 85 de ani. Multă sănătate, iar muzica Dvs sa să continuie să ne cucerească inimile.
La 1 martie 1937, în casa lui Dumitru și Elizaveta Doga, în satul Mocra, raionul Rîbnița, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (Astăzi Republica Moldova) s-a născut viitorul compozitor moldovean Eugen Doga. Eugen Doga a copilărit pe timp de război și foame, având o viață grea, tatăl său murind în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial.
După absolvirea școlii din sat este admis la Școala de muzică „Ștefan Neaga” (1951-1955) din Chișinău, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.). Urmează apoi Colegiul muzical la violoncel, avându-l profesor pe italianul Pablo Baccini. Acesta l-a atras pe muzician în calitate de violoncelist la Orchestra Radio (Orchestra Comitetului de Stat al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești pentru Televiziune și Radiodifuziune), încă din perioada studenției (1957-1962).
Prima piesă de compoziție proprie, „Floare dalbă de livadă” (1957), Eugen Doga o scrie pentru colega sa de la televiziune Maria Bieșu într-o singură zi. Din acea zi, toată muzica scrisă de Doga, a fost scrisă fără schițe, direct în original.
Eugen Doga absolvește Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” (1960-1965) din Chișinău, la clasa de compoziție a profesorului Solomon Lobel. A predat în calitate de profesor la Școala de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (1967-1972).
Domeniul în care se afirmă cu vigoare și care îi aduce notorietatea internațională este arta componistică. Debutează oficial în calitate de compozitor în anul 1963 cu un cvartet de coarde, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii profesionale, prin multiple vocații și disponibilități.
Este autor al unor lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film și de scenă. În afară de preocuparea sa de cinema, este autor al mai multor compoziții originale (cântece devenite șlagăre, lucrări camerale și balet).
Are la activ mai multe cantate, printre care: „Curcubeul alb”; „Primăvara omenirii”; „Vocea omenească”; poeme simfonice, printre care: „Inima veacului” și „Slăvim Moldova”. A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, poemul simfonic „Mama”, ciclul pentru orchestra de estradă „Ritmuri citadine”, ciclul coral „Marș gigant”, 4 cvartete de coarde, cântece de estradă („Codrii mei frumoși”, „Cântec despre orașul meu”, „Cred în ochii tăi”, „Florile dragostei”, „Iubește, iubește”, „Am visat ploaia” etc.), cântece pentru copii („Imn soarelui”, „Fie soare întruna”, „Moș Crăciun” ș.a.).
Compozitorul Doga a fost prieten și coleg cu poetul Grigore Vieru, cu
care au creat cele mai frumoase lucrări.
Este semnificativă contribuția lui Doga la dezvoltarea filmului de animație din republică, realizând coloana sonoră a peliculelor „Capra cu trei iezi”, „Maria Mirabela” , serialul „Guguță” ș.a. A semnat muzica pentru spectacolele: „Radu Ștefan, întâiul și ultimul”; „Pe un picior de plai”; „Ce frumoasă este viața”; „Păsările tinereții noastre”; „Sfânta sfintelor”; baletele „Luceafărul” și „Venancia” ș.a.
În 1973, cu piesa sa ”Orașul meu” (Cântec despre orașul meu), Eugen Doga a lansat-o ca interpretă de estradă pe Sofia Rotaru. Alături de Sofia Rotaru – Anastasia Lazariuc și Nadejda Cepraga s-au lansat în cariera sa cu piesele scrise de Doga. Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului pentru cele mai diverse modalități de exprimare sonoră, pentru zone tematice și stilistice diferite.
Muzica sa este, în toate ipostazele, antrenantă, vibrantă și sinceră, ea cucerește ascultătorul prin generozitatea melodică și autenticitatea emoției pe care o comunică.
Turea, Larisa. ABCDoga : Un destin în Do Major / [Eugen Doga], Larisa Turea. – Chișinău: Prut Intern., 2017. – 272 p.
În cântecul lui Eugen Doga se poate trăi și visa. Trăi din plin și visa spre mai bine. În cântecul său nu te poți plictisi, nici dispera.
Pâinea albă sau neagră a cântecului și vinul său amar sau dulce se află azi pe masa, pe iarba sau piatra care ține loc de masă a orișicărui om. Grație creatorilor ce cu flacăra magică a inimii lor știu să îmblânzească vremea supra-motorizată, se apropie om de om, neam de neam, popor de popor.
Eugen Doga este unul dintre ei. Am văzut acasă la el clituri de scrisori, grele de aurul recunoștinței înfometaților și însetaților de cântec, de atâtea așezări omenești, scrisori care, păstrate în loc de bani, ar putea hrăni sufletul artistului o viață întreagă.
Spunea cineva atât de exact că-n limba sa maternă este omul acasă. Acasă ne simțim și în cântecul lui Eugen Doga, în cel izvorât din cele mai adânci straturi ale melosului nostru popular. Ceea ce a făptuit Druță în literatură, Sulac în cântece popular, Curbet în dans, Blajinu în limpezimea glasului de taraf, Grecu în gândirea critică a făptuit Doga în cântec, mai ales în cel adresat inimilor tinere.
Eugen Doga trece ușor prin creația populară, ca un copil desculț prin roua dimineții. Cântecele sale deprind ritmul melodios de la murmurul izvorului, de la doinirea pomilor, primăvara, de la căderea frunzelor, toamna, pentru că frunzele de la noi cântă chiar și atunci când se desprind de ramuri.
Ca mirosul de brad în aerul munților, Doga s-a topit în cântec. Nu el își spune azi cântecul, ci cântecul pe el mi-l spune. – Grigore Vieru
Dumbrăveanu, Luminiţa. Eugen Doga: Muzica este prima şi ultima mea iubire / Luminiţa Dumbrăveanu. – Chişinău: Prut Internaţional, 2012. – 296 p.
Cartea Eugen Doga: „Muzica este prima şi ultima mea iubire” este o bijuterie biografică cu certe valențe literare, artistice, spirituale – este efectul unei munci sisifice, dar și al unei pasiuni, al unui crez și al unei îndatoriri de onoare consacrată compozitorului Eugen Doga şi reprezintă o versiune adăugită a volumului monografic Eugen Doga: compozitor, academician, realizată în 2007 (Anul Eugen Doga) de către Academia de Ştiinţe a Moldovei. Ediţia include: texte introductive semnate de academicianul Eugen Doga şi jurnalista Luminiţa Dumbrăveanu; 13 dialoguri despre relaţia compozitorului cu muzica de-a lungul vieţii.
De asemenea, cugetări ale savantului referitoare la sine, muzică, energia creatoare, public, timp, Dumnezeu, părinţi, copilărie, baştină, neam, prieteni, politică…; proze scurte publicate în presa de la Moscova; aprecieri ale contemporanilor şi imagini ce ilustrează viaţa şi creaţia compozitorului Eugen Doga (părinţii, tinereţea, căsătoria, copiii, nepoţii, şcoala, conservatorul, academia, scena, filmul, prietenii ş.a.).
Eugen Doga: compozitor, academician. – Chişinău: Ştiinţa, 2007. – 414 p.
Eugen Doga: compozitor, academician este un volum consacrat compozitorului şi academicianului Eugen Doga. După cum afirmă şi Gheorghe Duca, preşedintele Academie de Ştiinţe a Moldovei în lucrare veţi putea citi referinţe, amintiri despre Eugen Doga scrise de zeci de personalităţi de la Chişinău, Iaşi, Cernăuţi, Bucureşti, Moscova, Sankt Petersburg. Veţi putea savura fotografiile care l-au înveșnicit pe compozitor din primele zile ale vieţii sale şi până în prezent. De asemenea, colaboratorii Academiei de Ştiinţe vă propun o amplă analiză ştiinţifică a operei componistice a muzicianului, inclusiv a baletului Luceafărul. Am alăturat acestui volum un CD, în care am inclus o parte din capodoperele muzicale ale lui Eugen Doga. Lucrarea este structurată în patru părţi.
Partea I include Studii, sinteze, articole. Aici sunt articole cu privire la creaţia compozitorului Eugen Doga, cum ar fi Tendinţe romantice şi neoromantice în muzica lui Eugen Doga (Vladimir Axionov, doctor hab. în studiul artelor); Cântecul liric în creația lui Eugen Doga (Tatiana Berezovicova, doctor în studiul artelor); Baletul Luceafărul pe scena Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău (Elfrida Koroliov, doctor în studiul artelor) etc.
Partea II include Evocări (5 articole): Schița de portret al artistului pe culmile gloriei (Vlad Pohilă); Gigantul cu suflet de copil (Luminiţa Dumbrăveanu) ș.a.
Partea a III include autobiografia compozitorului: Eugen Doga. Tablete. Cugetări, fiind împărţită în Cum am devenit muzician; Filosofia unui pragmatic liric; Ce e femeia?… La final sunt incluse Cugetări, notate şi selectate de Luminiţa Dumbrăveanu. Aceste cugetări sunt despre compozitorul Eugen Doga, muzică şi creaţie; scenă şi public; părinţi; baştină.
În partea a IV: O viaţă în imagini sunt incluse fotografii de familie ale compozitorului Eugen Doga. Selecţia şi comentariile au fost făcute de Luminiţa Dumbrăveanu. La final este inclusă o anexă – Catalogul cronologic al lui Eugen Doga; o Addenda ce cuprinde două articole: Valorile imnice ale piesei „Omagiu” de Eugen Doga (scris de dr. Silviu Andrieş-Tabac) şi Piesa „Omagiu” (notaţia muzicală).
Doga, Eugen. Prietenii mei dragi / Eugen Doga. – Chişinău: Prut Internaţional, 2018. – 80p.
Carte propusă la cea de-a XVI ediţie a programului „Chișinăul Citește”
Celebrul compozitor Eugen Doga s-a lansat şi în literatură. Maestrul a publicat o carte pentru copii intitulată Prietenii mei Dragi, care conţine două poveşti despre o pisică şi un câine. Cele două poveşti sunt intitulate Amur şi aventurile lui amoreşti şi Joe şi aventurile lui câneşti.
„Am reunit între copertele acestei cărți două cicluri de povestiri despre doi dintre prietenii mei patrupezi, care mi-au adus clipe de bucurie și tandrețe de care doar animalele pot da dovadă, atât de sincer și aproape dezinteresat”.
„Îmi amintesc cu nostalgie de anii când mă întorceam acasă din turnee și la ușă mă așteptau prietenii mei Joy și Amur. Fiecare dintre ei își manifesta în felul său dragostea și dorul față de stăpânul iubitor, gudurându-se voioși pe la picioarele mele. Amur era mai rezervat, lingușindu-se mai delicat, pisicește, iar Joy dădea energic din coadă și sărea în sus de bucurie. Nu am putut să nu înșir pe hârtie frumoasele momente petrecute alături de acești doi prieteni dragi și cu adevărat devotați, Joy și Amur. Sper să vă placă aceste povestiri despre ei, pe care vi le ofer cu drag și din tot sufletul.” – Eugen Doga
Dragi cititori, vă așteptăm cu drag la bibliotecă să lecturați cartea scrisă de Eugen Doga, cel mai iubit și renumit dintre compozitori pe care i-a dăruit lumii, această parte răsăriteană a românimii, numită Republica Moldova, personalitate emblematică a Neamului, care a demonstrat, prin frumusețea, curățenia și sublimul muzicii sale, că Raiul, ca stare de spirit, poate fi creat și pe pământ.
Doga, Eugen. Covalschi, Viorica. Plaiule cu vise albastre / Eugen Doga, Viorica Covalschi. Chișinău : Arc, 2019, – 64p.
Cântecele din această carte vin să vă poarte prin brațele mamei și prin ogrăzile bunicilor, cu cireși înfloriți, Sânziene, Paparude, toamne de chihlimbar, ierni care și-au lăsat năframa pe prispa casei. Aici trăiesc melodii care își fac cuibul în toate grădinile nevărstniciei.
Această carte și-a deschis aripile pe o bancă, într-o grădină. În anotimpul liliacului înflorit. Și este un semn de mare gratitudine aduse Celui care culege muzică din soare. Ce minune că am putut simți pe aceiași lungime de portativ. Vă mulțumesc. – Viorica Covalschi
Vă dorim lectură plăcută și Vă așteptăm cu drag la bibliotecă!