Recital de poezie de Octavian Goga

Octavian Goga - Wikipedia

Octavian Goga
1 aprilie 1881 – 7 mai 1938

Poet român, politician de extremă dreaptă, prim-ministrul României și membru al Academiei Române


Joi, 1 aprilie 2021, biblioteca „Alexandru Donici”, la omagiat pe poetul Octavian Goga printr-un recital de poezie – activitate desfășurată, prin intermediul platformei ZOOM, în colaborare cu grupa pregătitoare ,,Stejărei” din grădinița 146.

Elementul introductiv al activității a constituit-o discuția despre copilăria poetului. Deși nu s-a subliniat niciodată, Goga e și un poet al copilăriei, al propriei copilării și al copilăriei în genere, cu toți factorii pe care îi implică: amintirea bunicilor, a părinților și a casei părintești, a locurilor natale, a prietenilor de joaca și ștrengării, a figurilor umane, care s-au constituit în opera lui într-o galerie de figuri simbolice. Copilăria poetului a fost frumoasă, legănată de basme și legende, desfășurată în ritmul doinelor și al baladelor.

Octavian era fiul dăscăliței Aurelia Bratu și al poetului Iosif, născut în satul Crăciunel de pe Târnave, unde micuțul Octavian și-a petrecut multe vacanțe, zburdând prin livezi și pe câmpii. Cu ajutorul mamei sale, Octavian Goga învăța să scrie și să citească. Cunoaște adânc viața satului și oamenii simpli, tradițiile și obiceiurile lor, universul lor spiritual. Ca elev în clasa I la școala primară din satul natal, Goga s-a remarcat cu rezultate excelente. La toate obiectele a fost notat cu 1, pe atunci nota cea mai bună.

Copiii au ascultat cu mare atenție frumoasele dezvăluiri ale copilăriei poetului. Au adresat întrebări, după care ne-am aprofundat în recitarea poeziilor „Cântec”, ,,Crăciunul copiilor” și „Moș Crăciun”. Poezia plină de momente magice, cum ar fi „Crăciunul copiilor”, care oferă micuților răspunsul la întrebarea:

„…cum se poate
Moș Crăciun din cer de-acolo
De le știe toate-toate…”

Cum anii grei ai vârstei nu-i oferă libertatea și puterea de a urmări activitățile copiilor de peste an, moșul are iscoade de nădejde care fac treaba în locul lui:

„Îngerii se uită-n casă; Văd și spun”

Nu întâmplător îngerii au fost aleși ca spioni ai moșului; fiecare copil are propriul îngeraș care-l veghează zi și noapte, arătându-i calea cea bună la răscrucea dintre bine și rău și astfel numai el știe tot ce face pruncul de care are grijă. Îngerii sunt ființe blânde, calde și cu sufletul curat, care nu sunt în stare să mintă, spun doar adevărul. Ca să nu dea uitării informațiile primite, bătrânul are o carte mare unde le notează.

“Cu condeiul de-argint el scrie
Ce copil și ce purtare…”

În urma unei analize, va alege pentru fiecare darul potrivit, în raport cu faptele acestuia.

Nu există probabil nici un copil, care să nu fi citit, auzit, recitat, minunatele poezii de crăciun de O. Goga.

Limba noastră cea română

Ziua limbii române este celebrată în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, în memoria recunoaşterii limbii române ca limbă de stat şi a revenirii alfabetului latin. Sărbătoarea „Limba Noastră” presupune realizarea visului basarabenilor de a spune deschis și fără frică pe nume limbii lor. În contextul sărbătorii ținem să amintim că în patrimoniul spiritual al neamului sînt multe daruri moştenite de la înaintaşi, însă cel mai mare dar este limba naţională în care ne exprimăm identitatea şi comuniunea între generaţii, în care chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, în care descriem frumuseţile locurilor natale şi ale sufletului. Cu prilejul sărbătorilor naționale am realizat o expoziție tradițională.

Vă dorim sărbători fericite, sănătate și ne revedem în curând la biblioteca!

Maraton „Citim Chișinău”

Astăzi, 17 iulie, se împlinesc 584 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului. Cu acest prilej cititorii fideli ai bibliotecii „Alexandru Donici” au recitat frumoase poezii dedicate Chișinăului. 

Gabriela Tarlev – „Chișinăul vechi” de Valentin Roșca: 

Patricia Tarlev – „Chișinăul vechi” de Valentin Roșca:

Ana-Maria Blașcu –„Chișinăule, drag Chișinău” de Ștefan Sofronovici:

Este important să nu pierdem nicio pagină din istora urbei, să păstrăm cu grijă ceea ce am moștenit de la străbuni.
Este de datoria noastră să facem cât mai multe lucruri frumoase, pentru a lăsa copiilor noștri un oraș modern, civilizat și european.
La mulți ani, Chișinău!