Să nu spui niciodată pentru totdeauna

O poveste despre prietenie și supraviețuire

PIX_0583 (1)Jennifer L. Armentrout este una dintre cele mai importante și îndrăgite autoare de New Adult (ficțiuni romantice adresate tinerilor). A publicat și romane Young Adult, adresate adolescenților, ca cel de față, pentru care a fost distinsă de către Asociația Scriitorilor de Romance din Statele Unite ale Americii cu premiul RITA în anul 2017. Astfel ”Să nu spui niciodată pentru totdeauna” a fost desemnat ”Cel mai bun roman de ficțiune romantică de ficțiune romantică pentru adolescenți”. Cărțile sale sunt traduse în peste cincisprezece limbi  și vândute în sute  de mii  de exemplare în toată lumea. La Editura Epica, în colecția EpicLove, au apărut trei titluri New Adult semnate Jennifer L.Armentrout: ”Te aștept”, ”Te doresc” și ”Rămâi cu mine”.

Armentrout, Jennifer. Să nu spui niciodată pentru totdeauna/ Jennifer Armentrout. -București : Epica, 2018. – 476 p.

„Un roman extraordinar, emoționant de real, despre forța primei iubiri și despre curajul de care ai nevoie pentru înfrunta propriile temeri.”

                     – KAMI GARCIA, AUTOARE DE BESTSELLERURI NEW YORK TIMES

098b14b3-16db-4a4a-94ba-ca73d254c7e2_1Să nu spui niciodată pentru totdeauna este un roman extraordinar, o poveste emoționantă scrisă cu multă empatie și sensibilitate,  din care  nu lipsesc momentele tensionate. te va face să vezi viața altfel.Jennifer L. Armentrout a reușit ca de fiecare dată să transmită un mesaj extrem de puternic. E vorba despre vindecare, de acceptarea sinelui și a trecutului. Să nu spui niciodată pentru totdeauna nu e doar o poveste despre prietenie sau despre dragoste, ori o poveste despre familie, ci despre copiii a căror soartă este grea, dar care sunt puternici și luptă pentru ea, despre prietenii pe care ți-i faci (sau dușmanii), despre acceptare și înțelegere, despre muncă, pasiune și modul cum oamenii se raportează la acestea. Sunt câteva lecții pe care le putem învãța de la cele două personaje din carte  Mallory și Rider. Înveți să ai încredere în tine, să spui ce gândești și sã nu lași pe nimeni sã își batã joc de tine. Mai înveți și cã dacã unii par puternici și încrezători la exterior, pe interior pot fi complet opusul, dar cu puținã voință putem trece peste toate. Romanul este foarte captivant, se citește ușor și vă ține ”în priză” de la primul rând pînă la ultimul rând. În final, este o lecție de viață.

Va propunem sa vizionati un trailer in original al acestei carti dupa urmatorul link: https://www.youtube.com/watch?v=c2hRz1MMbqI

NU UITAȚI CĂ VĂ PUTEȚI ÎNSCRIE LA CONCURSUL “BĂTĂLIA CĂRȚILOR 2020”. LA FINALĂ PARTICIPĂ CEI CARE AU CITIT TOATE CĂRȚILE DIN CONCURS ȘI AU COMPLETAT FIȘELE DE LECTURĂ PENTRU FIECARE CARTE CITITĂ. ALEGE CARTEA ANULUI CA SĂ DEVII CITITORUL ANULUI!
Lectura placuta!!

Cântarea României de Alecu Russo

Dacă dușmanul vostru va cere legăminte rușinoase de la voi, atuncea mai bine muriți prin sabia lui, decât să fiți privitori împilării și ticăloșiei țării voastre. Domnul părinților voștri însă se va îndura de lacrimile slugilor sale și va ridica dintre voi pe cineva, care va așeza iarăși pe urmașii voștri în volnicia și puterea de mai înainte.(Cronică moldovenească)

-170 de ani de la publicare

Alecu Russo – poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar român, ideolog al generației de la 1848.
Alecu Russo s-a născut la 17 martie 1819 la Chișinău, în familia lui Iancu Rusul, proprietar și arendaș de moșii în Basarabia. Mama lui Alecu Russo provenea din familia boierilor Donici. A.Russo își petrece copilăria într-un „sat frumos, rășchirat între grădini și copaci pe o vale a codrilor Bâcului”, după cum scria mai târziu însuși scriitorul.

În 1829 – Este trimis de către tatăl său (mama îi murise în acest an în urma epidemiei de holeră) în Elveția, la Institutul lui François Naville de la Vernier, unde învață limbile franceză și germană.
În 1835 studiază un an la Viena.
Alecu Russo revine în Moldova în 1837, alăturându-se lui Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi contribuind la afirmarea literaturii și teatrului național. La Mânjina, moșia lui C. Negri, face cunoștință cu mai mulți intelectuali progresiști munteni, printre care și Nicolae Bălcescu.
În 1846 sunt puse în scenă comediile „Băcălia ambițioasă” și ”Jignicerul Vadră” semnate de Alecu Russo care conțineau atacuri satirice la adresa moravurilor boierimii, a parvenitismului burgheziei, parodiau dulcegăria și idilismul dramelor ”ce au copleșit scena”. Piesele au fost calificate de autorități ca un atac la regimul existent, iar autorul a fost surghiunit la mănăstirea Soveja.
În timpul aflării la Soveja, Alecu Russo descoperă balada ”Miorița”, culege cântece epice, pe care le transmite lui Vasile Alecsandri ajutându-l la alcătuirea culegerii lui de poezii populare. După încercarea lui Negruzzi din 1840, Poezia populară devine o operă fundamentală de cercetare a folclorului. În creațiile sale dramatice A.Russo folosește pe larg tezaurul limbii populare, a surselor poetice folclorice și a tradițiilor scrisului din trecut, considerând că „datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor”, iar „Moldova are și ea analele sale, scrise pe frunzele codrilor, și ea are eroii săi de drumul mare, ale căror balade sunt cu drag cântate de popor”.
În 1850 apare în ”România Viitoare”, revistă politică a românilor exilați la Paris – ”Cântarea României” (versiune franceză).

Russo, Alecu. Cântarea României/ Alecu Russo. -Galați: Editura Porto-Franco, 1994.-154 p.

Este primul poem în proză din istoria noastră literară, care a fost scris în limba franceză la Paris şi publicat în România viitoare, revista revoluţionarilor români, exilaţi după înăbuşirea mişcărilor de la 1848 din principatele româneşti.
Textul cultivă un profund sentiment patriotic şi un vădit mesaj pe linia programului Daciei literare. A vorbi de România, într-un moment când ea nu exista, însemna a da glas şi expresie idealurilor generaţiei de la 1848, adică dobândirea independenţei şi unităţii naţionale.

Poemul este o vibrantă imagine a istoriei naţionale în metafore, personificări, metonimii, simboluri şi alegorii. Textul se pare că a fost tradus în limba română de Nicolae Bălcescu, de aceea a fost atribuit de unii cercetărori acestuia. Contribuţia lui Bălcescu însă este a unui traducător, şi nu de autor.

Imaginile par a fi o meditaţie pe tema fortuna labilis şi aduc aminte de „deşertăciunea deşertăciunilor“ din Ecleziastul: „şi oase peste oase de morţi acoperă pământul…”. De aici imaginile, ce vor fi reluate de Nichita Stănescu şi Marin Sorescu, sugerându-se imensa năvală de popoare asupra neamului nostru: „pe fiecare din acele morminte era un semn deosebit… pe una, o cruce roşie plecată, pe alta un turban însângerat cu semiluna înfiptă pe dânsul… mai departe o suliţă tătărască sfărâmată… şi acolo stau mormane grămădite, după seminţii şi lege, oasele neamurilor care se întâmpinaseră pe acest câmp de bătaie“. Mesajul patriotic este rostit de doi supravieţuitori simbolici: „Fală şi mândrie ţie, ţara noastră, binecuvântată şi cuvântâtoare de Dumnezeu… feciorii hunilor s-au încumătat să te supuie… şi tu ai fost peştera ciolanelor lor… potopul Asiei a vrut să înghită lumea… şi tu ai fost stavila lumei.“

Vă așteptăm cu drag la biblioteca ”Alexandru Donici” .
Vă dorim lectură plăcută!

Surse: https://1md.online/ro/versuri/comentariu/russo-cantarea-romaniei
https://1md.online/ro/moldova/personalitati/alecu-russo

Fata cu palton albastru

pboxMonica Hesse este autoare și o jurnalistă americană. Pe lângă bestesellerul internațional Fata cu palton albastru a mai publicat romanul American Fire, o poveste stranie inspirată dintr-un caz real, despre cuplu de piromani. Monica Hesse lucrează pentru Washington Post, unde a acoperit subiecte ca nunți regale, campanii politice, spectacole cu câini, cine oficiale la Casa Albă și diverse alte evenimente  care au fost un soi de amestec al celor de mai sus. A câștigat un premiu pentru jurnalism narativ oferit de Society for Feature Journalism și a fost finalistă a Premiilor Livingston și James Beard. Autoarea  locuiește în Maryland alături de soțul ei și de câinele lor extrem de inteligent.

Deși poveștile și personajele din cartea  aceasta sunt ficționale, locurile și evenimentele istorice menționate au fost locuri și întâmplări reale din Olanda celui de-al Doilea Război Mondial. Olanda a fost invadată în 1940. 

Hesse, Monica. Fata cu palton albastru/ Monica Hesse. -București: Youngart, 2018. -296 p. 

41698bcf-7f82-4d15-8e03-cb445a25d6be_1Fata cu palton albastru este un roman extraordinar despre curaj, durere și dragoste în vremuri imposibile. Este povestea a mii de evrei dispăruți după ce au fost strânși în centre și deportați. Știm ce-a însemnat Holocaustul… N-a ținut nimeni cont că unii erau bătrâni sau doar niște prunci. Toți erau un pericol și trebuiau exterminați. Cum sunt vânați, unde sunt ținuți până la deportare și în ce condiții, cum devine un șir de evrei, mergând spre gară cu puștile îndreptate spre ei, o normalitate de zi cu zi – despre asta e vorba.

Recomandăm romanul tinerilor de astăzi. Au ce învățat poate vor descoperi și care sunt lucrurile care merită cu adevărat atenția noastră, ce înseamnă empatia și spiritul de echipă dictat de un țel comun care transcede, mutește, o lume îngenunchiată de un criminal. Deși este un roman de ficțiune, autoarea a pornit întreaga poveste de la evenimente reale care au marcat fiecare nație implicată. Finalul este surprinzător și revine la tema revanșării pentru un rău făcut. O răzbunare, o trădare, o decizie pripită au fost pe cale să ia o viață. N-au luat-o. Dar cineva a plătit un preț prea mare pentru asta. Prea mare și totuși corect.

”O carte minunat scrisă, cu o eroină pe care n-o s-o uitați” The Guardian

„Palpitant și inteligent. Contextul istoric este redat cum numai un expert ar fi putut s-o facă.” The Washington Post

NU UITAȚI CĂ VĂ PUTEȚI ÎNSCRIE LA CONCURSUL “BĂTĂLIA CĂRȚILOR 2020”. LA FINALĂ PARTICIPĂ CEI CARE AU CITIT TOATE CĂRȚILE DIN CONCURS ȘI AU COMPLETAT FIȘELE DE LECTURĂ PENTRU FIECARE CARTE CITITĂ. ALEGE CARTEA ANULUI CA SĂ DEVII CITITORUL ANULUI!