Ion Hadârcă – un cavaler al metaforei

Ion Hadârcă  este un poet, eseist, publicist, traducător şi om politic din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990-1998 şi din 2009-2014. 
Poet liric şi politician de marcă, care nu confundă poeticul cu politicul, nici politicul cu poeticul” (Mihail Dolgan)
Biografie

Hadarca_IonIon Hadârcă (17.08.1949, comuna Sângereii Vechi, judeţul Bălți). Studiază la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (1970-1974). Frecventează cenaclul „Luceafărul”. Publică în presa periodică. Face doctorantura la Institutul de Limbă şi Literatură al Academiei de Științe a Moldovei (1974-1977). Activează în calitate de redactor, șef de redacție la Editura ”Literatura Artistică” (1978-1981), președinte al cenaclului literar „Luceafărul” al ziarului „Tinerimea Moldovei” (1982-1985), consultant literar (1985-1987) și secretar (1987-1989) al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Se încadrează în Mișcarea de Eliberare Națională (1986-1996). Este primul președinte al Frontului Popular din Moldova (1989-1992) și președintele primei Mari Adunări Naționale din 27 august 1989. Este ales deputat în Congresul deputaților din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) (1989-1991), deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990-1998); prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova (1990-1993). În perioada activității parlamentare a contribuit la proclamarea suveranității și independenței Republicii Moldova.

Aprecieri critice
„Poezia lui a rămas însă aceeaşi: o splendidă sinteză de simţire şi luciditate. Moldova suverană îi datorează mult şi luptătorului Hadârcă, şi poetului Hadârcă. Citindu-l pe acest poet, după ce i-am tot citit pe ceilalţi, sunt obligat să constat că marea poezie de la Chişinău este recunoaşterea revoluţiei de la Chişinău. Sper, pentru tot restul poeziei române, cea scrisă între hotarele de azi ale statului nostru, să se molipsească de simplicitatea, de îndurerarea, de fatalitatea poeziei basarabene. O poezie care a dezrobit o ţară. Unul din numele acestei lupte este acelaşi cu unul din numele acestei poezii: Ion Hadârcă.” —Adrian Păunescu
Activitatea literară a lui Ion Hadârcă

A debutat ca poet în timpul şcolii, publicând în anul 1965 primele versuri în revista „Cultura Moldovei”. Poezii i s-au publicat în ziarele „Tinerimea Moldovei”, „Moldova socialistă”, „Cultura Moldovei”. În anul 1977, este consemnată apariţia primei plachete de versuri a lui Ion Hadârcă, „Zilele”. Pentru acest volum, i-a fost decernat Premiul „Boris Glăvan” al tineretului din RSS Moldovenească.  Este Președinte al Cenaclului literar „Mihai Eminescu” de pe lângă Biblioteca municipală „Onisifor Ghibu”.

Versurile sale au fost traduse în limbile rusă, ucraineană, bielorusă, letonă, azerbaidjană, lituaniană, kazahă, armeană, engleză, franceză, italiană, maghiară, bulgară. Traduce din opera lui M. Cervantes, Ch. Baudelaire, A. Puşkin, M. Lermontov, G. Guillen, D. Harms, M. Aguirre, R. Alberti, M. Hernandes, F. Mayor, I. Draci. Pe lângă limba română, Ion Hadârcă mai vorbeşte limbile engleză şi rusă.

„Remarcăm la poetul Ion Hadârcă o anumită eleganţă, de loc ostentativă, a rostirii. Poetul nu-şi caută formula, ci o găseşte cu uşurinţă aproape întotdeauna. Atunci când sintaxa este însă întoarsă, el nu-şi abandonează ţinuta, ci ca un adevărat arbitru al verbului, care a dobândit înţelepciunea de a fiinţa într-un ţinut pe cît de miraculos, pe atât de ambiguu, mărginit de două imperii, unul lăuntric, altul exterior.”
—Nichita Danilov
Premii
  • Laureat al revistei „Flacăra” (1992)
  • Premiul „Mihai Eminescu” al Consiliului judeţean Suceava (1997)
  • Premiul „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris…” pentru volumul de poeme Helenice în cadrul celui de-al VII-lea Salon de Carte Românească (Iaşi, 1998)
  • Premiul revistei „Convorbiri literare” (2001);
  • Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1998, 2002, 2008);
  • Premiul la Salonul de Carte de la Chișinău (2006);
  • Premiul „G. Lesnea” la Salonul de Carte de la Iași (2006);
  • Premiul Mihai Eminescu al Academiei Române (2010).
  • Medalia Mihai Eminescu ( 2009).

Hadârcă, Ion. Liră din Acvariu/ Ion Hadârcă. –Chișinău: Cartier, 2014. -56p.

Un experiment liric unic în literatura noastră, o carte care pare a se circumscrie poe­ziei sentimentului religios…

 

1137-hadarca_cop72„Într-o Schiţă de geneză virtua­lă, Ion Hadârcă face o mărturisire de credinţă privind ceea ce el numeşte protogeneza de sine care se petrece într-o unitate spaţiu-timp foarte specială „prin separarea celor două orizonturi indivizibile – de Spaţiu şi Timp. Orizonturi în absolut şi orizontal de irea­le, care mereu se aglutinează reciproc, tinzând spre marginile infinitului tocmai pentru a le înghiţi înapoi în unitatea lor primordială”. Atunci-acolo, din Haos, se naşte Structura, termeni aflaţi nu atât într-un raport tensional, cât în unul de complementaritate, unite, în fond, într-un Haosmos…

Hadârcă, Ion. Era barbară/ Ion Hadârcă. –Chișinău: Garuda-art, 2005. -412p.

83b5e4b0555fbf42d79c4949467bb650-167003-700_700

 

Există poeţi egali cu propriul lor destin şi există poeţi ale căror destine se fac egale cu înseşi destinele popoarelor din sânul cărora au răsărit. – Ion Hadârcă

 

 

Hadârcă, Ion. Două imperii/ Ion Hadârcă. –Chișinău: Garuda-art, 1998. -46p.

Ion Hadârcă este şi un strălucit sonetist, care cultivă sonetul modern şi modernizat şi în care îmbină în mod armonios „slova de foc” cu „slova făurită” (Tudor Arghezi)

5a44dcf2f27852563968b56656a69285

Cutia de viteze
Prin cerceveaua geamului, distrat,
Mai urmăresc eterna mişunare.
E timp pierdut, dar fac o încercare
Să sparg găoacea cadrului blazat.
Şi evadând în jeep-uri, avioane,
Tot mai grăbit şi tot mai amorţit,
De propria-mi făptură depăşit,
Nu simt cum sarea-mi urcă prin ciolane.
Doar într-o parte, firele de grâu
Nu sar pe roţi, nu muşcă din zăbale.
Momit în serpentine şi spirale,
Nu se grăbeşte cântecu-n scatiu,
Şi an de an plătica din pereche
Depune icre noi în delta veche.

 

Hadârcă, Ion. Sonetariu/ Ion Hadârcă. –Chișinău: Prut, 2013. -104p.

sonetariu-259x388
Cu sonetele din Memo­ria celulozei şi, mai ales, cu cele din Sonetariu se întorc în lirica lui Ion Hadârcă elegia şi erosul, tema departelui şi cântecul trist al (pe)trecerii omului. Spre deosebire, însă, de predecesori, Ion Hadârcă merge mai departe, încercând o temerară şi unică experienţă de reformare a sonetului prin absorbţia metodică a rigorilor formei, deconstrucţia şi reasamblarea postmodernă a arhirigidului construct sonetist…– Ioan HOLBAN

 

 

Hadârcă, Ion. Helenice/ Ion Hadârcă. –Chișinău: Uniunea Scriitorilor, 1998. -128p.

downloadSincer vorbind cu lumea nu văd ce atribuţii aş avea faţă de textele aici vădite. Aş putea pretinde, cu aproximaţie, doar la nişte pretexte de ecouri eline, survenite în urma unor călătorii, reflexii şi lecturi. Mai degrabă, deci, nişte pretexte de preludii sau foraje oarbe prin straturi de epoci compacte. Prilej de a comunica, pretext de-o vorbă… In stricto senso, adevăratele pretexte au existat numai în energo-generatoarele de spirit clasic ale unui Empedokles ori Sokrates – cei care au refuzat textul ca atare, savurînd oral şi mental beţia de esenţe existenţiale ce preced şi succed individul ori fapta, evenimentul fatal.

Hadârcă, Ion. Artera Zen/ Ion Hadârcă. –Chișinău: Prometeu, 2006. -80p.

Faţa pâinii (apoteoza spicelor)

b5ca70473773f0e9a8a11cbbfdb65020-167003-400_400

Cu tot negrele ţărânii           Şi când mirii se sărută
Preacurată-i faţa pâinii        Preacurată-i faţa pâinii 
Şi cu risipa fărâmii               Cu dinţi umezi de-alăută
Preacurată-i faţa pâinii        Preacurată-i faţa pâinii 
Şi cu sarea grea din spate    Căci în trupul de secară                
Preacurată-i faţa pâinii        Preacurată-i faţa pâinii 
Şi-mpărţită-n jumătate         Urcă dragostea de ţară
Preacurată-i faţa pâinii         Preacurată-i faţa pâinii 
Maică-Ea de dimineaţă          Şi-n prosoape ne desface
Preacurată-i faţa pâinii         Preacurată-i faţa pâinii 
A purtărilor de-o viaţă          Ani de muncă ani de pace
Preacurată-i faţa pâinii         Preacurată-i faţa pâinii.

O carte care impune un poet impecabil,cu o scriitură incitantă, polemică, de mare acuratețe și rafinament. – Daniel Corbu

Provocarea Verii 2019

De câte ori revin acasă din Lumea Mare vizitez mica mea bibliotecă A.Donici ”  din strada Studenților 12/3. Spun  biblioteca  mea, pentru că  se află în cartierul în care  locuiesc și că de la șapte ani  îi pășesc pragul.  Anul acesta am vizitat-o în luna lui focar. Atunci am aflat de programul estival  “Provocarea Verii”, care prevede dezvoltarea personală și spirituală a copiilor realizată prin diverse activități de lectură, descoperire și creare. Bibliotecarele Valentina Marcu,  Goldman Vera, Corețchi Diana se pregăteau de activitatea cu tema: ” Insectele și rolul lor în natură”. Masa era încărcată cu diferite materiale didactice: literatură, pliante, imagini, planșete, plastilină, etc. Am fost martorul unei activități fascinante,  petrecută alături  de doamnele bibliotecare împreună cu  copiii de  la  Grădinița 146 “Țăndărică”, dar și alte mlădițe însetate de apa cunoștințelor . Copiii au vorbit despre ocrotirea naturii, cât și despre protejarea celor mai mici ființe, care uneori ne par a fi neînsemnate pentru viața pământească. Curioșii au aflat multe lucruri interesante despre insecte: citind, descoperind, creând și jucându-se în diferite jocuri captivante. Am aflat și eu ceva nou despre insecte, ba chiar m-am ales și cu o buburuză modelată din plastilină pe care am modelat-o împreună cu copiii, fiind ghidați de bibliotecare. La finele acestei activități am făcut și o poză, de care mă mândresc și pe care a-și dori s-o vadă toată lumea de peste Prut și ocean, ca să rămână profund surprinși de creativitatea picilor noștri.

DSCN4583

Multă sănătate și răbdare dragele mele bibliotecare.

Cu stimă și respect utilizator fidel, Sîciov Serghei.

Recenzie de la cititori

Zilnic utilizatori vin și împumută cărți de la biblioteca Alexandru Donici. Iată o recenzie lăsată de cititoarea fidelă Paladi Laura, care participă la concursul Bătălia Cărților.

Unsworth, Tania. Viața secretă a lui Daisy Fitzjohn/ Tania Unsworth. – București: Corint Junior, 2016.-286p.

viata_secreta_a_lui_daisy_fitzjohn„Fragmentul care m-a impresionat cel mai mult din Viața secretă a lui Daisy Fitsjohn a fost acela când Frank i-a spus lui Daisy, că reliurele pe care le-a găsit ea, erau fragmente din ceva mult mai mare și că ar trebui să umple spațiile goale. Atunci Daisy a început să le aranjeze descrescător, umplând spațiile goale, ca în final să descopere că de fapt, Gritting James nu era un văr obișnuit de al lor, ci era un criminal care avea nebunia, iar gândurile lui erau negre. 
Mie îmi place acest fragment, deoarece citindu-l, am descoperit, dacă James era de fapt bun sau rău.
Mie mi-a plăcut foarte mult această carte, deoarece era plină de mister și aventură. Ea nu-ți dă voie să o lași din mână. Această carte este foarte captivantă și interesantă, ajutându-te să îți dezvolți capacitatea de a-ți elucida mistere. 
Mie mi-a plăcut foarte mult această carte, dar as vrea să remarc că are și câteva defecte precum: neclaritatea unor capitole, fiind nevoită să le recitesc; unele cuvinte erau prea dificile; naratorul se baza prea mult pe descriere. 
Cu toate acestea, cartea mi-a trezit sentimente de entuziasm, tristețe și fericire. 

Titlul cărții semnifică tema textului. Alt titlu pe care l-aș propune ar fi „Misterul familiei Fitzjohn”. Без названия (2)

Vă încurajăm să participați și voi la concursul Bătălia Cărților! Lectură plăcută!