Metode inedite pe care le foloseau bunicii

Regulile de aur ale bunicii
(cum vopsim natural ouăle de Paște)

Potrivit tradiției, ouăle de Paște ar trebui pregătite în Joia Mare, pentru că astfel nu se strică. Gospodinele care nu au înroșit ouă în Joia Mare trebuie să facă acest ritual sâmbăta, înaintea Paștelui, și niciun caz în Vinerea Mare. În această zi se spune că nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodește, pentru că Hristos a murit.

Oul este un simbol al rodirii perpetuie și al formei rotunde aproape perfecte. Pentru ca ouăle să nu se crape, ele trebuie aduse la temperatura camerei și abia apoi puse la fiert. Timpul de fierbere este între 8 și 12 minute, în funcție de mărimea ouălor. De asemenea, nu renunța la oțet, care are rolul de a fixa mai bine culoarea în coaja oului. Unele gospodine spun că și zeama de lămâie poate juca același rol precum oțetul, deoarece este acid. Înainte de a le fierbe le degresăm bine și le clătim cu apă rece.

Gospodinele folosesc mai multe legume sau plante pentru a vopsi ouăle de Paște în diverse culori. Astfel, pentru a obține ouă de culoare roșie putem utiliza cojile de ceapă și sfeclă roșie. Zeama de spanac fiert sau urzici va colora ouăle în verde. Putem vopsi ouăle în mod natural și cu varză roșie, însă vom obține în acest caz ouă de Paște de culoare albastră. Culoarea galbenă o vom obține cu turmeric ori rostopască. Esența puternică de ceai negru le va colora maro. Frunzele de nuc le va da o culoare galben-verzuie.

Cum să vopsești natural ouăle de Paște

Vom detalia ingredientele de care ai nevoie pentru a obține 12 ouă vopsite:
Ouă albastre/verzi/maro: 2 cești de varză roșie tocată, 2 cești de apă, 2 linguri cu oțet din vin.
Ouă portocalii/galbene: 2 cești de coji de ceapă galbenă, 2 cești de apă, 2 linguri de oțet din vin.
Ouă lavandă/roșii: 2 cești de coji de ceapă roșie, 2 cești de apă, 2 linguri de oțet din vin.
Ouă roz/roșii: 2 cești de sfeclă roșie tocată, 2 cești de apă, 2 linguri de oțet din vin.
Ouă galbene: 2 lingurițe de turmeric (curcuma), 2 cești de apă, 2 linguri de oțet din vin.

Mod de preparare:

Pentru fiecare culoare, ai nevoie de vase diferite în care să adaugi ingredientele mai sus-menționate. Adu la fierbere conținutul și lasă apoi pe foc mic între 16 și 60 de minute, astfel încât culoarea lichidului să devină mai aprinsă. Ia de pe foc vasul și dă prin sită conținutul. Lasă lichidul obținut să se răcească la temperatura camerei (aproximativ 20 de minute), apoi adaugă câte 2 linguri de oțet în fiecare vas. Ca regulă generală: se adaugă o lingură de oțet la fiecare ceașcă de apă colorată. Pune câte 2-3 ouă fierte tari în borcane și acoperă-le cu lichidul obținut, apoi ține-le la frigider până obții culoarea datorită, între 2 și 12 ore. Cu cât mai mult le ții, cu atât culoare va fi mai închisă. După ce ai obținut culoarea dorită, scoate ouăle din borcan cu ajutorul unei linguri și lasă-le să se usuce la aer, pe un tocător sau altă suprafață (nu pe un șervețel). Pentru a le da un luciu frumos, le poți freca ulterior, după ce se usucă bine, cu puțin ulei sau slănină nesărată. Pentru ca ouăle de Paște să fie cât mai deosebite, de coaja acestora sunt fixate frunzulițe de trifoi, păpădie, pătrunjel sau talpa-gâștei. Pentru ca frunzele să nu se desprindă, ouăle se așează într-un ciorap, se leagă fiecare separat și apoi ciorapul la capete. După ce ouăle au fiert, se scot și se lasă să se răcească, se îndepărtează frunzele, iar coaja este unsă cu ulei sau slănină, pentru a căpăta luciu.

Chiar dacă aceste ouă de Paște nu vor fi perfecte, ele vor fi naturale și sănătoase!

5 flori ideale pentru decorul mesei de Paște

Paștele este sărbătoarea ce marchează fiecare primăvară. O sărbătoare ce simbolizează renașterea și noile începuturi nu are cum să nu fie corelată și cu ceea ce se întâmplă în natură în această perioadă.

Florile de primăvară sunt cel mai bun exemplu al faptului că natura renaște în cel mai frumos mod în fiecare an. Astfel, pe lângă bunătățile culinare de pe masa de Paște nu trebuie să lipsească florile.

Există câteva flori ce au devenit de-a lungul timpului adevărate simboluri pentru sărbătoarea pascală. Iată care sunt acestea și ce semnificații au ele dacă le așezi în casă sau le dăruiești celor apropiați de Paște:

Cale

Forma calelor seamănă cu trompetă și se spune că îngerii cântau bucuria Învierii cu ajutorul lor. Sunt simbolul tinereții, al renașterii, devotamentului și al divinității. Într-un aranjament floral sau într-un buchet elegant, calele vor fi o alegere foarte bună pentru un cadou de Paște.

Crini

Dintre toate florile, crinii sunt florile care transmit cel mai puternic mesaj religios, în special crinii albi. Simbol al purității, curățeniei sufletești și al speranței, florile de crin sunt alegere foarte bună pentru a-ți înfrumuseța casa într-o zi de sărbătoare și pentru a transmite o energie bună întregirii familii.

Narcise

De obicei, narcisele înfloresc în perioada sărbătorii de Paște, iar narcisele galbene sunt cele care transmit cel mai bine sentimentul de fericire datorită culorii lor. Galbenul este simbolul soarelui, al vieții, al prieteniei. de aceea este recomandat ca în ziua de Paște să ai pe masă o vază sau un aranjament floral cu narcise.

Lalele

Un alt simbol al primăverii, lalelele sunt perfecte pentru a fi așezate pe masa de Paște sau pentru a le oferi dacă mergi în vizită. Semnifică iubirea și trăinicia sentimentelor, în ciuda dificultăților sau obstacolelor. De asemenea, lalelele sunt și simbolul iertării.

Crizanteme

Deși nu sunt flori specifice primăverii, crizantemele sunt simbolul loialității, sunt flori vesele și simbolizează bucuria. Cele în culori calde precum galben sau portocaliu sunt o alegere inspirată pentru aranjamentul festiv pe care să îl așezi pe masa de Paște.

Regulile de aur ale bunicii
(oaspeți la masa de Paște și bune maniere)

1. Sărbătorile reprezintă unul dinte prilejurile în care familia și prietenii se adună pentru a se bucura împreună. Paștele, ca și Crăciunul, este o sărbătoare a familiei. De Paște, cu mic , cu mare, de la bunici la nepoți, ne adunăm pentru a ciocni un ou roșu cu cei dragi, rostind ”Hristos a Înviat!”, bucurându-ne de Învierea Domnului.

2. În toate casele se pregătesc pentru această sărbătoare ouă roșii, cozonac, pască, preparate din carne de miel, specifice mesei de Paște. Dacă suntem gazde și avem oaspeți la masa de Paște, vom avea grijă ca aceștia să găsească nu doar platouri pline cu bunătăți, ci și o atmosferă plăcută.
3. Totul în casă trebuie să poarte amprenta primăverii. Florile de sezon-narcise albe și galbene, lalele și zambile multicolore – nu vor lipsi din camera care pregătim masa. Dacă printre oaspeți vor fi și copii, nu trebuie uitate decorațiunile care îi bucură – iepurași, ouă colorate cu modele vesele sau decorate cu urechi din hârtie și pictate cu ochi și mustăți, luând chipul unui iepuraș.
4. Masa de Paște va fi aranjată într-un loc luminos, spațios. Alegeți o față de masă cu decor specific-imprimată cu ouă colorate și central , un vas plin cu flori. Alegeți un vas de înălțime mică, pentru ca oaspeții să se poată vedea și să poată discuta între ei.
5. Veți surprinde în mod plăcut invitații dacă în farfurii veți așeza un ou personalizat, pe care ați scris, cu marker, numele fiecăruia. În acest mod le veți indica și locurile la masă.
6. Dacă masa de Înviere se prelungește, schimbați farfuriile de aperitiv cu unele mai mari pentru tradiționalul drob și friptura de miel.

7. Dacă masa este aranjată pentru noaptea de Înviere, când după slujba de la biserică veți veni acasă, lăsați pe masă, înainte de a pleca la biserică, un coș cu ouă și cu felii de cozonac, dar și farfuriile pentru aperitiv și paharele pentru vin și apă așezate frumos, cu tacâmurile alături. La întoarcere, veți ciocni un ou și veți bea un pahar de vin cu membrii familiei. Aveți grijă să existe pe masă farfurii mici, special pregătite pentru cojile de ou.
8. Dacă masa este aranjată pentru prânzul din ziua de Paște, obligatoriu veți așeza două farfurii pe masă în dreptul în dreptul fiecărui invitat, una pentru aperitiv, alta pentru friptură. Nu uitați micile farfurii pentru cojile de ou. Puteți în dreptul fiecărei farfurii cel puțin două pahare-pentru vin și apă. Tacâmurile vor fi așezate lângă farfurii- în stânga furculița, în dreapta cuțitul și lingura (dacă veți aduce la masă și ciorbă de miel). Ouăle colorate vor fi așezate central, într-un coș frumos sau dacă masa este mai lungă și aveți mulți invitați, așezați 2-3 coșuri mai mici cu ouă, decorate cu flori de sezon cărora le-ați tăiat codițele cât mai scurt.
9. Când ciocniți ouăle de Paște de obicei persoana care lovește prima cu vârful oului și spune ”Hristos a Înviat!” este persoana mai mare ca vârstă, iar persoana mai tânără răspunde ”Adevărat a Înviat!”.
10. Dacă sunteți oaspete la masa de Paște, nu uitați să ciocniți un ou cu gazda, dar nu trebuie să vă simțiți obligat să ciocniți cu toți invitații adunând în farfurie multe ouă sparte.
11. Dacă sunteți gazde, aveți grijă să nu rămână gol coșul cu ouă în cazul în care invitații ciocnesc mai multe ouă decât ați presupus.
12. Deși preparatele din carne de miel sunt tradiționale pentru masa de Paște, trebuie să aveți în vedere că nu toate persoanele mănâncă miel, deci pregătiți și un alt fel de friptură, pentru a oferi o alternativă.
Nu uitați de copii, pentru ei pregătiți coșulețe speciale, cu figurine din ciocolată -ouă, iepurași. Nu le aduceți la masă de la început, pentru că tentația va fi mare și vor mânca doar ciocolată, uitând de celelalte.

Floarea Paștelui

Floarea Paștelui  este o plantă cunoscută sub diverse denumiri precum Păștiță, păștișor, găinușe (doar plural), oiță, păscuță, turculeț, floarea-păsărilor, floarea-vântului și pâinea-paștelui. Cele mai întâlnite specii sunt Păștița albă și Păștița galbenă care înfloresc exact în Postul Paștelui. Se crede că floarea a apărut din lacrimile Mântuitorului Iisus Hristos, iar Maica Domnului, la cererea Mântuitorului, a răspândit-o în toate cele patru zări. Sunt florile care nu trebuie să lipsească de Paști din lăcășurile de cult. Oamenii le culeg şi le duc la biserică în vinerea Paştilor. De aceea le-au numit floarea Paştelui: cu ele se împodobeşte Sfânta Masă din Vinerea Mare. Nu este creştin care să nu aducă un bucheţel şi să-l pună cu evlavie pe masă ce reprezintă Mormântul Mântuitorului din Vinerea Mare.

Mai este cunoscută și ca plantă medicinală, în terapii folosinduse rizomul și florile. În stare proaspătă, este toxică, or, în compoziţia să se găsește un alcaloid toxic numit anemonină.

Plantă este utilizată în medicaţiile naturiste împotriva paraliziei, reumatismului și gutei. Are acţiune sedativă, relaxantă, infuzia provoacă somnul și are efecte sedative. Orice tratament cu această plantă toxică se face sub supravegherea medicului specialist.

                             Legenda Florii Paştelui

Când Bunul Dumnezeu a făcut întreaga Sa creaţie, a împodobit toată Grădina Raiului cu flori care mai de care maifrumoase şi mai parfumate! Dacă cerul este împodobit tot cu stele, atunci şi pământul a fost împodobit cu flori! Iar dintre toate florile pe care Dumnezeu le-a pus în Grădina Raiului şi care s-au răspândit apoi pe tot pământul, cu siguranţă cea mai aleasă este Floarea Paştelui sau Păştiţa. Pe cât pare de firavă şi de neînsemnată, pe atât este de suavă şi de frumoasă. Se spune despre ea că pentru o zi este regina florilor, iar acea zi este Sfânta Sărbătoare a Învierii – Paştele. Şi aceasta pentru că a fost printre martorii Învierii Fiului lui Dumnezeu. De aceea are şi haina strălucitoare alb-gălbuie, asemenea luminii.

Când Domnul Iisus Hristos fusese răstignit şi era dus către mormânt, tot drumul era presărat cu nişte floricele mohorâte ce plângeau alături de femeile mironosiţe. Atunci una dintre ele a cules un bucheţel şi l-a pus la intrarea în care era săpat mormântul. Intrarea în mormânt  fusese acoperită cu o piatră mare, ce nu putea fi urnită din loc. Nimeni nu văzuse atunci acele flori mititele, firave şi neînsemnate, care prinseseră rădăcini şi străjuiau, la rândul lor, piatra de la uşa mormântului. Dar cum în miez de noapte piatră s-a dat la o parte şi Fiul lui Dumnezeu, care a biruit moartea, a înviat şi o lumină mare s-a ivit la uşa mormântului, floricelele firave ce parcă plângeau, au devenit deodată strălucitoare şi vesele, mărturisind şi ele Învierea, împreună cu îngerul ce se afla şi el chiar lângă mormânt.

De atunci, o dată pe an, printre suratele lor, în noaptea cea sfântă a Paştelui, pline de strălucire, aceste flori ,,cântă” şi ele – Hristos a Înviat! – şi, după ele întreg neamul florilor, ce ne încântă ochii şi sufletul cu frumuseţea şi cu parfumul lor. Şi tot de atunci, aceste flori galbene sau albe că lumina Învierii, se numesc Florile Paştelui sau Păştiţe.   (conținut preluat).

                    Un Paște Luminos plin de liniște și pace!